Şonda de Crăciun

Însemnari mai mult sau mai putin (ne)însemnate Lume, lume, ce de nume Ma uit la matinalul RTL. Aflu ca a iesit la pensie seful de ani buni de zile de la Stiftung Warentest (Fundatia Testarea Produselor). Nici o stire pentru mine, dar numele – numele acestuia face toti banii: Hubertus Primus! Cum sa te numesti asa, frate? Si ca sa nu ramâna un nume izolat, ce sa vezi, alta stire aduce alt nume: Karl-Erivan Haub – auzi, Erivan! E vorba de un miliardar german cu dubla cetatenie (si cea a SUA), disparut fara urma în 2018, care cica a fost vazut la… Moscova, câtiva ani dupa misterioasa sa disparitie. Pesemne a vrut sa fie mai aproape de Armenia. În fine, dupa o ancheta interna a firmei, s-a aflat recent, mostenitorul lantului Tengelmann pare-se ca si-a înscenat disparitia, din cauza a niscaiva afaceri dubioase cu… Rusia. Occidentul sub semnul unei întelepciuni stravechi „În timp ce înteleptii stau pe gânduri, prostii cuceresc cetatea.” (Vorba pescuita dintr-un film german oarecare.) O comedie cu israelieni si-o nemtoaica egipteanca Am revazut comedia germana Herbe Mischung (A Bitter Mix, titlul international, 2015), de unde puteti deduce ca filmul merita vazut. Nu intru în detalii, dar tin sa redau un pasaj din discutia ofiterului în retragere Goldfein (tatal iubitului nemtoaicei Zahra Abdullah, Benni Goldfein), pe când înca nu stia ca Zahra e pe jumatate egipteanca. Goldfein Sr.: N-am nimic împotriva nemtilor. Va pricepeti de minune la purtat un razboi. Un popor cu o inteligenta militara excelenta. Zahra (Abdullah): Inteligenta militara e o contradictie în sine. Goldfein Sr.: Zau? Cine zice asta? Zahra: Fratii Marx. Goldfein Sr: Marx a avut un frate? Dar ce stie o banda de comunisti despre razboi! Doua comentarii emotionante la o poza-amintire din Amnas Din partea unui prieten FB consatean, Ion Savu (fost veterinar în sat): „Ce pacat ca îi lipsesc vechii proprietari. As avea multe amintiri de povestit, poate avem timp sa ne mai amintim de ele fata în fata. Te invit sa ne faci o vizita când nu esti asa de ocupat. Te asteptam.” Pe al doilea (mai lung) nu-l mai redau complet, dar parerea de rau mai sus exprimata îsi gaseste acoperirea concreta prin pomenirea unei vorbe de prin Ardeal: rânduiala ca la sasi. Lungul nasului O necunoscuta tot mai des întâlnita. Stravinski si intelecualii Am revazut filmul Youth (2015, regia: Paolo Sorrentino, cu Michael Caine, Harvey Keitel, Paul Dano, Rachel Weisz, Madalina Ghenea). Zice la un moment batrânul compozitor Fred Ballinger (jucat de Caine): „Stravinski a spus cândva ca intelectualii-s lipsiti de gust. Asa ca m-am straduit apoi sa nu devin un intelectual. Cred ca mi-a reusit.” Non-traducerea Printre altele, am vazut pe Diva si un film de Craciun mai iesit din comun: Miracol de Hanukkah. Ei bine, în film se pronunta si niscaiva cuvinte în idis. De pilda shonde. Care înseamna rusine, dizgratie. Se gaseste pe net, daca te gândesti sa cauti si, da, e considerat învechit (obsolet). Si vine, desigur, de la germanul Schande (rusine). Ei, cum credeti ca a fost tradus cuvântul? Ati ghicit, n-a fost: traducatorul sau traducatoarea pur si simplu nu s-a prins despre ce-i vorba si a transcris cu seninatate sonda. Dar ce stiu eu, poate e folosit fix la fel si în România, de-o mai fi vorbind cineva în idis sau cu insertii din? Pe net n-am gasit nicio sonda, ci doar sonda si sonde. Rasplata Sa vedeti chestie: ma duc eu în oras, gasesc 25 de bani moldovenesti, apoi, pe drumul de întoarcere, pe la Podul de Piatra, vad o moneda de 1 ban lânga trotuar. Acuma, între timp, îndeobste nici macar eu nu ma mai aplec dupa monede de 1 ban, dar de data asta mi-am zis ca, hai, hai sa „salvez” acest banut! Iar aplecându-ma, ce vad? Alte 8 (opt) monede de 1 ban, de zici ca cineva le-a aruncat pe acolo!? Apoi, nu mica mi-a fost mirarea când am vazut si o moneda de… 50 de eurocenti! Plus alta neaosa de 5 bani. Cum ar veni, m-am aplecat dupa un banut si m-am ales cu 50 de centi si 14 bani. De, luna cadourilor. Despre banii germanilor Aflu de la RTL ca averea medie a nemtilor e de 300000 de euro. Hm, nu e rau, nu-i asa? Dar… Dar doar 1- din germani detin ditamai o treime din averea totala, pe când celalalte doua treimi se împart la 99- dintre nemti. Mda, cândva Germania se lauda cu modelul social dat de forma unei cepe: foarte putini foarte saraci, foarte putini foarte bogati. În anii din urma, modelul se transforma tot mai vizibil într-unul ilustrabil prin forma Turnului Eiffel. Si asta nu doar în Germania… Gândirea pozitiva americana Problems are opportunities in work-clothes. Sau: Every problem is an opportunity in disguise. Cum ar veni, problemele sunt oportunitati în haine de lucru sau orice problema e o oportunitate deghizata. (Pescuite dintr-un film de Craciun oarecare.)   Michael Astner este poet, traducator si publicist