Ce vremuri ne aşteaptă? Analiză - “Tuşe” pesimiste în previziunile profesorilor ieşeni de la Facultatea de Economie

În timp ce oamenii de afaceri povestesc despre cum au simtit pe propria piele efectele economice ale declansarii pandemiei de Covid 19 în anii 2020-2021, apoi razboiul din Ucraina – începând cu 2022, si conflictul armat din Israel început în 2023, demonstreaza si cât de mult le sunt influentate afacerile de toate aceste evenimente si cum toate se pot transforma în decizii care îi fac responsabili de stabilitatea financiara a angajatilor lor.  La Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, profesorii de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) urmaresc la rândul lor toate aceste evenimente si explica si care sunt particularitatile Iasului economic, dar si punctele vulnerabile, precum si care sunt cele mai mari temeri pe care le stârnesc modificarile legislative si fiscale în mediul de afaceri. Prof. dr. Liviu-George Maha: O contractie economica în statele mai dezvoltate ne influenteaza negativ, dar exista si o serie de elemente care pot atenua acest impact „Economia mondiala a fost caracterizata de o crestere economica modesta în anul 2023, tendinta care, cel mai probabil, se va manifesta si în urmatorii ani, în conditiile unei inflatii înca ridicate, dar aflata pe o panta descrescatoare. Criza energetica, conflictele militare si atentatele teroriste, politicile monetare restrictive cu care înca se lupta împotriva inflatiei, cresterea datoriei publice pentru majoritatea statelor lumii, încrederea scazuta în rândul consumatorilor si a mediului de afaceri, scaderea ratelor de crestere a comertului international, faptul ca 2024 este an electoral în multe dintre cele mai dezvoltate state ale lumii reduc semnificativ sansele de revenire a economiei la ritmuri mai ridicate de crestere. Asemenea rezultate pot fi obtinute numai prin eforturi semnificative în directia unei reforme fiscale, încurajarii liberei initiative si concurentei, crearii unui climat favorabil pentru investitii, disponibilitatii pentru cooperarea multilaterala în vederea abordarii provocarilor comune etc. Dintre toate regiunile lumii, Uniunea Europeana a fost si continua sa fie printre cele mai afectate de razboiul din Ucraina si de criza energetica, acestea influentând economia europeana pe un fond caracterizat deja de o serie de factori care-i încetineau cresterea: problemele legate de coeziune si convergenta, rigiditatea unor mecanisme comunitare, birocratia excesiva din institutiile europene, alocarea de resurse catre obiective mai putin prioritare etc. În acest context, a devenit vital modul în care institutiile Uniunii Europene, dar si guvernele statelor membre raspund la provocarile cu care ne confruntam, inclusiv din perspectiva stabilitatii macroeconomice, utilizarii fondurilor europene, eficientizarii sistemului public, reducerii dependentelor economice etc. Din acest punct de vedere, anul 2024 nu ne ofera foarte multe argumente pentru a sustine ca se vor lua masurile necesare pentru rezolvarea acestor probleme. În luna iunie vor avea loc alegeri europene, ceea ce va antrena schimbarea componentei unora dintre cele mai importante institutii europene: Parlamentul European si, ulterior, Comisia Europeana, deci orice masuri radicale vor fi amânate pâna cel mai devreme la începutul anului 2025. În cazul României, pe lânga problemele deja identificate la nivel global si în cadrul Uniunii Europene, principalele provocari pentru anul 2024 sunt de natura interna. E adevarat ca o contractie economica în statele mai dezvoltate ne influenteaza negativ, dar exista si o serie de elemente care pot atenua acest impact. Este cazul fondurilor europene care, daca sunt utilizate corespunzator si mai ales când e vorba de investitii în infrastructura, pot constitui un factor catalizator al cresterii si dezvoltarii economice. O alta provocare este legata de mentinerea unui nivel rezonabil al deficitului bugetar si de eficienta politicilor publice, mai ales în contextul unui an 2023 nu foarte rezonabil din acest punct de vedere si al unui an 2024 cu un pronuntat caracter electoral. Masurile fiscal-bugetare luate pe final de an, dar si modul în care a fost construit bugetul de stat pentru anul 2024 nu par a fi suficiente pentru a rezolva problemele reale cu care ne confruntam. Ar fi necesare adevarate reforme la nivelul sistemului public, o reasezare a sistemului de taxe si impozite, ceea ce e greu de crezut ca se va putea face în perioada imediat urmatoare. Astfel, e de asteptat ca anul 2024 sa ne aduca o crestere economica modesta, de aproximativ 3-, o inflatie înca mare, dar sub ceea ce am experimentat pe parcursul ultimului an, în conditiile unui deficit bugetar semnificativ, cauzat, în principal, de cheltuielile suplimentare asumate la nivel guvernamental. Nivelul inflatiei si marimea deficitului bugetar vor depinde foarte mult de capacitatea guvernantilor de a rezista tentatiei de a aplica masuri cu un pronuntat caracter populist, cu atât mai mult cu cât, cel mai probabil, nu vom avea cresteri de taxe si impozite în 2024, acestea urmând a fi aplicate eventual din anul 2025. Nu în ultimul rând, se va încerca finalizarea a cât mai multe proiecte de investitii, pentru a nu pierde eventuale fonduri europene, dar si pentru ca acestea sa fie utilizate ca argumente în cadrul campaniilor electorale. În cazul judetului Iasi si, în particular, al municipiului Iasi, exista o serie vulnerabilitati specifice, acestea fiind legate, în principal, de structura economica. Performantele sectorului serviciilor IT si ale celor de tip outsourcing sunt dependente de evolutia economica la nivel global. În consecinta, o mentinere a ritmurilor scazute de crestere economica si chiar scaderi în anumite industrii ar putea aduce o serie de restrângeri ale activitatii sau reducerea ritmului de crestere a numarului de angajati. Dar aceste probleme nu vor afecta semnificativ domeniul, avantajele competitive ale noastre, mai ales din perspectiva capitalului uman, fiind înca importante. În acelasi timp, sunt sanse ca problemele macroeconomice sa fie atenuate de finalizarea investitiilor la nivelul Aeroportului International si a lucrarilor pe anumite segmente ale Autostrazii „Moldovei” A7, dar si de oportunitatile care pot aparea în contextul aprofundarii relatiilor de cooperare dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova si Ucraina. Recenta decizie favorabila din cadrul Consiliul European de deschidere a negocierilor de aderare cu aceste doua tari deschide calea catre intensificarea schimburilor comerciale, dezvoltarea de proiecte comune, atragerea de fonduri europene etc. De asemenea, în cazul fericit al terminarii razboiului din Ucraina, actiunile vizând reconstructia Ucrainei si eliminarea efectelor conflictului armat pot constitui oportunitati deosebite pentru firmele iesene si, implicit, pentru întreaga comunitate”. Prof. dr. Costel Istrate: Putem fi pesimisti cu privire la efectele acestor masuri fiscale asupra deficitului bugetar „Modificarile fiscale aprobate în octombrie 2023 au generat discutii intense, înainte si dupa intrarea lor în vigoare (mai putin în Parlament, unde a trecut prin asumarea raspunderii). Varianta finala a fost perceputa ca ducând la o înasprire a fiscalitatii, din perspectiva multor contribuabili, prin eliminarea unor asa-zise facilitati si prin modificarea substantiala a regimului de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor. Faptul ca legea respectiva a fost adoptata în graba a facut ca, la o lectura mai atenta din partea autoritatilor si, probabil, si a unor alte parti interesate, sa se identifice unele puncte care necesita modificari. Aceste modificari au fost incluse în OUG 115/2023, discutata si aprobata odata cu legile bugetului pe 2024 (”noaptea ca hotii”, dupa spusele dlui prim-ministru Ciolacu). Din aceste ultime modificari – foarte putin discutate cu partenerii sociali– rezulta o restrictionare si mai importanta – chiar radicala – a încadrarii firmelor ca platitoare de impozit pe venituri (de exemplu, o persoana poate fi actionar/asociat la o singura astfel de firma). Se confirma intentia autoritatilor de a creste semnificativ numarul de firme platitoare de impozit pe profit, în speranta – care nu stim în ce masura se va dovedi reala – de a colecta sume mai importante la buget. Mediul de afaceri va fi, înca o data, bulversat de aceasta noua schimbare. Probabil ca, pentru foarte multe firme, impozitele platite nu vor creste; este însa clar ca vor creste serios costurile cu gestionarea acestor impozite, atât pentru firme, cât si pentru autoritati. Adaptarea afacerilor la aceste schimbari va duce, deci, la cresterea costurilor si, foarte probabil, la cresteri ale preturile bunurilor si serviciilor, în masura în care aceste cresteri vor fi acceptate de piata. Cred ca putem fi pesimisti cu privire la efectele favorabile ale acestor masuri asupra deficitului bugetar. O alta sursa de stres si de costuri suplimentare pentru operatorii economici o reprezinta generalizarea e-facturii. Ideea poate fi una corecta, în fond, însa cel putin în prima faza a aplicarii ei, vor aparea multe reactii negative din partea contribuabililor, tot din perspectiva costurilor suplimentare aparute, si nu este deloc sigur ca evaziunea fiscala va scadea semnificativ pe aceasta cale. Prof. dr. Gabriel Mursa: An dificil, economia României da semne de oboseala „Anul 2024 va fi unul destul de dificil, cel putin din trei motive. În primul rând, economia României da semne clare de oboseala. Desi FMI si Comisia Europeana mizau pe o crestere a PIB-ului de 4,2 - 4,6- în cazul tarii noastre, vom încheia anul, în scenariul cel mai optimist, cu una de 2,2 - 2,4-, ceea ce înseamna, în mod evident, o reducere la jumatate, adica o încetinire cu mult sub asteptari a trendului general al activitatii economice interne. În fapt, noi am primit avertismente serioase înca din primul trimestru al anului, atunci când au aparut primele probleme cu bugetul pe anul în curs, construit pe o supraevaluare a încasarilor. În plus, încheiem anul cu un deficit bugetar cu mult peste cel asumat initial de guvern, ceea ce ridica serioase probleme pentru anul viitor, la care va trebui sa adaugam cresterea presiunii fiscale. Anumite sectoare, precum cel al constructiilor, dau semne clare de comprimare. În al doilea rând, urmeaza un an electoral, cu patru rânduri de alegeri, cu promisiuni de crestere a salariilor în sectorul bugetar si, mai ales, de crestere semnificativa a pensiilor. Desi sunt necesare, ma tem ca ele nu sunt sustenabile si ca vor fi finantate prin împrumuturi suplimentare sau prin inflatie, care n-a scazut conform asteptarilor. Ceea ce înseamna ca nu putem astepta semne de relaxare a politicii monetare. Lucru confirmat, în plan extern, de Banca Centrala Europeana. Este foarte dificil sa fii riguros în planul finantelor publice, în conditiile în care dorinta de a câstiga alegerile va fi una foarte mare, având în vedere ca urmeaza alti patru ani de stat la putere. În al treilea rând, motorul economiei europene – Germania – pare deja gripat, ceea ce, pentru noi, care exportam mai ales în UE, constituie un avertisment foarte serios. N-as mai face referire la un al patru factor agravant, razboiul din Ucraina, deoarece acesta pare sa fi fost absorbit deja. Desi evenimentele de acolo pot lua oricând o turnura extrem de neplacuta pentru noi, în mod direct, ceea ce ar face situatia politica si economica interna mult, mult mai dificila”. Prof. dr. Andrei Stefan Nestian: Este de asteptat ca în a doua jumatate a anului sa devina vizibile decapitalizarea multor firme „Situatia de pe piata muncii va ramâne tensionata, datorita presiunilor de crestere a salariilor pentru a tine pasul cu inflatia, care, desi a coborât sub doua cifre, înca va mai induce miscari vizibile ale preturilor. Dorinta angajatilor de a lucra de acasa va crea în continuare o presiune de schimbare a metodelor de organizare a muncii si va genera nevoi de adaptare ale ofertelor de munca pentru a atrage candidatii. Piata muncii va ramâne în majoritatea domeniilor una favorabila angajatilor. ”Razboiul pe talente” dintre firme se va mentine pe fondul insuficientei ofertei de specialisti de pe piata muncii, în raport cu cererea de munca din partea firmelor. Apetitul angajatilor pentru credite de consum sau pentru noi locuinte va ramâne scazut datorita dobânzilor ridicate, influentate de rata inflatiei. Restructurarile de locuri de munca datorate introducerii AI se vor propaga de la marile corporatii, care ofera servicii din domeniul IT&C, catre subcontractorii lor. Salariul mediu net, ajuns la 900 de euro/ luna, va atrage din ce în ce mai multi imigranti din tari asiatice sau africane, iar penuria de candidati români pe unele profesii cu calificare scazuta va stimula angajatorii sa apeleze la imigranti. Cheltuielile guvernamentale vor ramâne la un nivel foarte ridicat, marcând o mentinere la un nivel problematic a deficitului bugetar. Pe lânga îndatorarea nationala implicita, acest fapt va mai avea înca doua consecinte majore: Prima este crearea unei îngrijorari în mediul de afaceri, privind introducerea intempestiva a unor noi taxe, inclusiv pe salarii, în ciuda promisiunilor electorale. Noile reguli de disciplina financiara, impuse deja în domeniul facturarii si a plafoanelor de cash, vor crea dificultati firmelor care au folosit laxitatea anterioara a reglementarilor pentru a reduce nivelul taxelor platite sau pentru a face evaziune. A doua consecinta este data de majorarile salariale si de pensii deja promise de guvern, care vor genera valuri de presiuni de crestere a salariilor si în alte domenii, si la stat si la privat, alimentând inflatia. Toate situatiile descrise mai sus vor crea un context apasator pentru firme, în mai mare dificultate urmând sa fie firmele mici si mijlocii. Este de asteptat ca în a doua jumatate a anului 2024 sa devina vizibile decapitalizarea multora dintre ele, cresterea numarului insolventelor si a radierilor”.