România are cea mai mare mortalitate de cancer de col uterin din Europa

România continua sa înregistreze cea mai ridicata incidenta si mortalitate prin cancer de col uterin, la nivel european. Conform datelor Sistemului European de Informatii cu Privire la Cancer (ECIS) al Centrului Comun de Cercetare,  în 2022, România continua sa înregistreze cea mai ridicata incidenta (32,6 la suta de mii de femei, de 5 ori mai mult decat în Finlanda – 6,4 la suta de mii de femei) si mortalitate prin cancer de col uterin în Uniunea Europeana (16,8 la suta de mii de femei, de 8 ori mai mult decât Finlanda – 2,2 la suta de mii de femei), se arata într-un comunicat al Institutului National de Sanatate Publica (INSP) . Practic, cancerul de col uterin este cel mai frecvent cancer ginecologic si a treia neoplazie la femei, în ordinea frecventei.  ”Este un cancer care poate fi prevenit daca leziunile precanceroase sunt depistate la timp. În timp ce în alte tari din Europa, medicii oncologi nu vad prea des cancere avansate ale colului uterin, acestea fiind aproape pe cale de disparitie, România continua însa sa înregistreze cea mai ridicata incidenta si mortalitate prin cancer de col uterin, la nivel european. În conditiile în care cancerul de col uterin este o afectiune care poate fi prevenita prin vaccinare si screening si poate fi vindecata daca este depistata la timp si tratata corespunzator”, explica Prof. Univ. Dr. Emerit Mircea Onofriescu, medic primar obstetrica-ginecologie la Maternitatea ”Cuza Voda” din Iasi. Cu toate acestea, cancerul de col uterin ramâne unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer si cauza de deces prin cancer la femeile de pe tot globul.  Însa, la nivel european, incidenta si mortalitatea prin cancer de col uterin au scazut foarte mult.  În anul 2020, dintre cele 30.447 de cazuri noi si 13.437 de decese estimate la nivel european prin cancer de col uterin, 11,10 - (3.380 persoane) din cazurile noi  si 13,43- (1.805 persoane) din decese s-au înregistrat  în România. Medicii spun ca peste 95- dintre cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infectia cu virusul papiloma uman (HPV), un virus care infecteaza epiderma si mucoasele. ”În acest context, vaccinarea antiHPV confera un grad ridicat de protectie împotriva displaziei de col uterin, cancerului de col uterin (atât fata de carcinomul cu celule scuamoase, cât si fata de adenocarcinom), dar poate oferi protectie si fata de neoplasmul anal, orofaringian, vulvar, vaginal si penian”, arata INSP.  Ministerul Sanatatii are în momentul de fata un subprogram de screening în ceea ce priveste diagnosticarea precoce a cancerului de col uterin. Acest program are 3 directii de actiune devenite obiective strategice si anume vaccinarea, screeningul si accesul la tratament. ”Vaccinarea si screeningul sunt foarte importante. Femeile trebuie sa stie ca, în România, în toate institutele de oncologie si în toate ambulatoriile maternitatilor se fac testari gratuite, doar pe baza trimiterii de la medicul de familie. Au aceasta trimitere, se programeaza si se pot testa fara sa plateasca ceva. Este important sa faci un astfel de control, care nu te costa nimic, dar care îti poate salva viata”, a mentionat Prof. Onofriescu.   Cu atât mai mult, cu cât, în stadiul incipient, de obicei, cancerul de col uterin nu are simptome, ceea ce îl face dificil de detectat. Simptomele apar, cel mai adesea, în stadii avansate. Medicii ginecologi recomanda femeilor sa fie atente daca observa: sângerari între perioadele menstruale sau dupa menopauza; modificari ale sângerarii menstruale; durere frecventa sau inexplicabila la nivelul pelvisului sau al spatelui inferior; durere în timpul actului sexual; sângerari vaginale dupa actul sexual, dusuri sau examene pelvine; secretii vaginale modificate si mai dense decât în mod normal, cu modificarea culorii sau a mirosului.  În ce priveste simptomele cancerului de col uterin avansat, acestea mai pot include: sângerari vaginale neregulate; dificultate la urinare sau la miscari intestinale (constipatie); oboseala; edeme si dureri la nivelul membrelor inferioare; dureri severe de spate; pierdere inexplicabila în greutate.  Cu toate acestea, potrivit INSP, acoperirea vaccinala împotriva HPV este scazuta în România, în pofida eforturilor depuse prin includerea acestei vaccinari într-un program national de vaccinare în anul 2008, cu un program oferit gratuit fetelor cu vârste cuprinse între 10 si 11 ani la nivel national, program care s-a confruntat cu o mare reticenta fata de vaccinare.  În 2009, programul de vaccinare a fost relansat cu ajutorul unei campanii de comunicare, dar rezultatele au fost foarte modeste.  Programul a fost oprit timp de aproape 10 ani si reluat în 2019, adresat fetelor 11-14 ani si ulterior 11-18 ani, gratuit, în cabinetele medicilor de familie, pe baza unei cereri scrise din partea parintilor. În prezent, din 12 septembrie 2023, au fost extinse categoriile populationale care beneficiaza de vaccinarea anti HPV: vaccinarea gratuita a fetelor si baietilor cu vârsta între 11 ani si 19 ani (cu o zi înainte de împlinirea acestei vârste), si compensarea 50- în cazul femeilor cu vârsta între 19 ani si 45 de ani. ”Daca aceste categorii de persoane, si nu numai, vor întelege importanta vaccinarii si a testarii atunci,  peste 4-5 ani, vom avea o rata mult mai mica atât în ce priveste incidenta cât si mortalitatea prin cancer de col uterin. Dar acest lucru înseamna sa creasca numarul femeilor care participa la screeningul pentru cancerul de col uterin care, repet, este gratuit în toate institutele de oncologie si în toate ambulatoriile maternitatilor din tara”, a concluzionat Prof Univ. Dr. Mircea Onofriescu. Potrivit INSP, programele de screening prin testare HPV si Babes Papanicolau permit detectarea leziunilor precanceroase/a cancerului de col uterin si, ulterior,  reducerea incidentei si a  mortalitatii cancerului de col uterin precum si a suferintei si a costurilor umane si financiare pentru femei, familiile acestora si societate. În România, procentul femeilor în vârsta de peste 15 ani care au beneficiat de un test de screening pentru cancerul de col uterin a fost de 30-, fata de media U.E, 59,5-. Proportia de femei cu nivel ridicat de educatie este de aproape 5 ori mai mare, fata de cea a femeilor cu un nivel scazut de instruire. Din punct de vedere a categoriilor de venituri, proportia femeilor cu venituri ridicate care au beneficiat de un test de screening este de 3 ori mai mare, fata de cea a femeilor cu venituri reduse (43,3- vs.12,8-).