Periferice (IV)

Astazi va propun un top 3 al celor mai neinspirate dezvoltari rezidentiale recente ale aglomeratiei iesene. Singura conditie ce a stat la baza acestui top a fost ca aceste zone de dezvoltare imobiliara sa fie deja schitate în peisajul urban actual. Asa ca nici eventualele dezvoltari rezidentiale din zona fostelor Ateliere Nicolina si nici cartierul „istet” din Moara de Vânt nu vor intra în acest top. La începutul ultimului deceniu al secolului al XX-lea, Iasul avea 104,4 mii locuinte (1992), situându-se pe pozitia a V-a între orasele secundare ale României, dupa Timisoara (121,6 mii), Cluj (113,2), Constanta (111,2) si Brasov (108,2). În 2023, conform bazei de date TEMPO-INSSE, Iasul, cu 152,7 mii locuinte, se situa pe pozitia a II-a între aceleasi orase ale palierului secund al sistemului urban românesc. Doar Clujul, cu 159,5 mii locuinte, se afla înaintea orasului nostru. Tot în acelasi an, Iasul era urmat de Timisoara (151,9 mii locuinte), Brasov (146,4 mii) si Constanta (137,5 mii). La nivelul aglomeratiilor urbane secundare, Iasul, cu 208,2 mii locuinte în municipiu si în comunele Miroslava, Ciurea, Valea Lupului, Tomesti, Holboca, Rediu, Bârnova, Letcani si Aroneanu, ocupa tot pozitia secunda. Tot dupa Cluj, care împreuna cu Floresti, Apahida, Baciu, Gilau, Feleacu, Chinteni, Jucu si Bontida avea 220,2 mii locuinte. În topul anului trecut, aglomeratia urbana Iasi era urmata de cele centrate pe Timisoara, Constanta si Brasov, ce însumau fiecare aproximativ 200 mii de locuinte. Între comunele din proximitatea Iasului, Miroslava avea anul trecut 15,2 mii locuinte, Ciurea, 8,2 mii locuinte si Valea Lupului – 6,7 mii locuinte. Cele trei UAT-uri, aflate si în topul celor mai populate comune ale aglomeratiei urbane, au pornit de la un nivel modest de înzestrare rezidentiala. Pentru a demonstra acest fapt nu e nevoie sa coborâm prea mult în timp. În 2011, la recensamântul precedent, Miroslava avea 4,4 mii locuinte, Ciurea 4,5 mii, iar Valea Lupului doar 1,8 mii. În textele anterioare ale seriei am trecut în revista modelele principale de evolutie a zonelor rezidentiale recente si conflictele functionale din perspectiva mobilitatii pe care le-au adus aceste noi dezvoltari imobiliare în peisajul urban. Astazi va propun un top 3 al celor mai neinspirate dezvoltari rezidentiale recente ale aglomeratiei iesene. Singura conditie ce a stat la baza acestui top a fost ca aceste zone de dezvoltare imobiliara sa fie deja schitate în peisajul urban actual. Asa ca nici eventualele dezvoltari rezidentiale din zona fostelor Ateliere Nicolina si nici cartierul „istet” din Moara de Vânt nu vor intra în acest top. La nord de Lunca Cetatuii (locul al III-lea) Cartierul Visoianu din nordul comunei Ciurea are la ora actuala peste 1,5 mii apartamente, conform siteului dezvoltatorului, situate în blocuri cu înaltimi diferite (4, 6, 11 si 13 etaje). Patru dintre blocurile cartierului se afla printre cele mai înalte cladiri de locuit din aglomeratia ieseana. Nu ne vom îndrepta atentia catre estetica propusa de catre dezvoltator, unde am putea semnala absenta spatiului verde, ci ne vom focaliza pe relatia cartierului cu centrul orasului. Doar un drum cu doua benzi (o banda pe sens) realizeaza legatura cu orasul. Aceasta relatie, ce genereaza printre cele mai teribile ambuteiaje din zona Iasului, reprezinta cea mai scurta cale rutiera catre oras pentru aproximativ 40 de mii de locuitori ai comunelor Miroslava si Ciurea. Desi exista în plan o relatie rutiera suplimentara, faptul ca dezvoltatorul intentioneaza sa mai livreze câteva sute (poate 1000 de noi locuinte) nu e deloc linistitor. Totusi, apropierea fata de linia ferata ar putea reprezenta un avantaj pozitional pe care alte dezvoltari rezidentiale nu-l au. Alternativa feroviara de mobilitate ar trebui sustinuta de autoritatile metropolitane. Tobacco Road De abia schitata în prezent, zona de dezvoltare din nordul Daciei va deveni una dintre cele mai problematice arii de mobilitate urbana. Daca vor fi puse în loc toate proiectele de dezvoltare (unele cu blocuri ce depasesc 16 sau 20 de etaje), acest areal de aproximativ 35-40 de hectare ar putea însuma vreo 10 000 de apartamente (estimare proprie grosiera). În lipsa unor alternative rutiere noi, doar Strada Tabacului (cu o banda pe sens) va asigura relatia principala cu restul orasului. De asemenea, ca alternativa de mobilitate, nu ar trebui ignorata calea ferata cu care se învecineaza la nord acest areal. La nord de Agronomie Copou Garden Residence (peste 1100 de apartamente) e cea mai mare structura construita din Iasi la nord de Palas. Situata în nordul cartierului Agronomie, aceasta structura are o amprenta la sol de peste 2.5 ha. Cele doua niveluri subterane ar aduna 5 ha, ceea ce înseamna o suprafata apropiata stocului de retail al Palasului. Nu e un proiect singular în aceasta zona. Citeam pe Apix.ro ca sunt livrate deja si se afla în stadii diverse de constructie aproximativ 6500 de apartamente. La acestea se adauga alte proiecte ce vor livra zonei un stoc suplimentar. Nu mai punem la numar locuintele individuale recente din proximitate si miile de locuinte ridicate în zona centrala a comunei Rediu (vechiul sat Rediu si Breazu), care tot pe cele doua benzi de circulatie (câte una pe sens) de pe Aleea Sadoveanu vor avea unica legatura rutiera cu Copoul si cu centrul orasului. Nu exista posibilitati de largire a soselei, de extindere a retelei de tramvai, iar utilizarea caii ferate pentru transportul urban nu intra în discutie. Nici loc de benzi speciale pentru biciclete nu exista. În câtiva ani vor fi la nord de Agronomie peste 25 de mii, poate chiar 30 de mii de locuitori în plus, ce vor face din Copoul situat mai la sud si un cartier de mare tranzit. Deja ambuteiajele nu mai sunt o raritate pe Bulevardul Carol I, axa principala a Copoului. Nici varianta de accesare a orasului prin Pacurari nu e o optiune înteleapta. Tot doua benzi de circulatie sunt si acolo, doua benzi ce capteaza traficul a peste 20 de mii de locuitori din Valea Lupului si extinderea sudica recenta a Rediului. În plus, lipsesc trotuarele, iar spatiul pentru a realiza benzi pentru biciclete nu exista.   George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi