Cel mai mare om politic român al secolului XX

Dupa lecturarea „jurnalului interzisˮ, profesorul Dan Pavel a scris o serie de comentarii, publicate pe website-ul Sens Politic4 al Fundatiei Corneliu Coposu, reunite sub titlul „Recitindu-l pe Corneliu Coposu”. De aici s-a nascut ideea unei carti despre viata si opera politica a lui Iuliu Maniu. Cu toate eforturile si munca de documentare efectuata, Dan Pavel marturiseste ca ceva nu se lega. I se parea ca totul a fost scris despre Iuliu Maniu, avea îndoieli în privinta originalitatii santierului sau intelectual în raport cu contributia istoricilor canonici, voia sa abandoneze proiectul. Jurnalul lui Coposu nu era o veritabila carte de istorie sau de analiza politica, dar oferea indicii pretioase despre fapte si evenimente petrecute în perioada interbelica si postbelica, care reclamau o reinterpretare a istoriei politice a României din acele vremuri controversate. Pe profesorul Dan Pavel l-am întâlnit prima data la Târgul de carte Librex din Iasi (1998) cu ocazia lansarii volumului Doctrine politice. Concepte universale si realitati românesti, coordonat de Alina Mungiu-Pippidi, în care a semnat studiul despre „Legionarismˮ, prilej cu care i-am solicitat un autograf. Eram student în anul III la specializarea Sociologie-Politologie din cadrul Facultatii de Filosofie a Universitatii „Al.I. Cuzaˮ din Iasi si alergam dupa carti, autori si autografe. Îi citeam cu regularitate articolele din Revista 22, unde a fost fondator si redactor-sef adjunct, din Sfera Politicii, pe care a condus-o în calitate de redactor-sef si din revista de stiinte politice Polis. Dan Pavel a predat stiinte politice la Universitatea „Babes-Bolyaiˮ din Cluj, apoi la Universitatea Bucuresti. A scris zece carti de istorie a ideilor, filosofie politica si politologie, publicate la edituri de prestigiu. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cartile sale sunt grele, dense, solicitante, dar merita citite pentru întelegerea aprofundata a politicii din România, înainte si dupa comunism. L-am reîntâlnit pe profesorul Dan Pavel la Universitatea „Petre Andreiˮ din Iasi, pe 15 martie, cu ocazia lansarii a cinci lucrari, printre care si ultima sa carte, Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu. O reinterpretare a istoriei1. De data aceasta am facut schimb de carti si autografe. Povestea acestei carti despre Iuliu Maniu începe pe data de 30 decembrie 2014, în urma unei vizite la surorile Seniorului politicii românesti Corneliu Coposu, doamnele Flavia Balescu si Rodica Coposu, care i-au daruit cartea fratelui lor, File dintr-un jurnal interzis: „Vizitele la surorile Coposu erau sarbatori ale spiritului, iar în perioada celor douasprezece zile si nopti ale sarbatorilor Craciunului i-am luat cu mine pe copiii mei mai mici, Andrei si Sonia. Doream ca si ei sa se bucure direct de prezenta doamnelor, sa învete sa asculte si altceva, adica povesti de neuitat, sa puna întrebari despre vremuri apuse si oameni cum nu se mai întâlnesc. Atunci, doamnele ne-au spus povestea fantastica a manuscrisului scris de fratele lor, pe care Securitatea l-a cautat vreme de decenii si care a reaparut miraculos dupa caderea comunismuluiˮ2. Corneliu Coposu a fost secretarul personal al lui Iuliu Maniu înca de pe vremea când era student, în 1930. Ulterior a devenit seful de cabinet al marelui om politic. Corneliu Coposu avea studii de drept si era un ziarist politic talentat. Între familiile Maniu si Coposu erau vechi legaturi politice. A avut cea mai apropiata relatie profesionala si personala cu Iuliu Maniu: „Între 1937 si pâna la arestare, am fost secretar politic al lui Maniu si, as putea spune, umbra lui, pentru ca nu m-am despartit niciodata de el, n-am lipsit de la nicio activitate desfasurata de el în perioada aceasta si as putea afirma ca am fost persoana cea mai apropiata de Maniu vreme de zece ani de zile”3. Corneliu Coposu a început sa noteze aspecte din viata politica si personala a magistrului sau, Iuliu Maniu, înca de la începutul colaborarii lor. Dupa „înscenarea de la Tamadauˮ, în urma careia Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Ilie Lazar si Nicolae Carandino au fost arestati si condamnati de regimul comunist, Corneliu Coposu si-a dat seama ca urmeaza si el sa împartaseasca soarta dura a liderilor taranisti. Dupa ce Corneliu Coposu a fost arestat de comunisti, manuscrisul despre Iuliu Maniu – Istoria unui tribun – a fost confiscat de Securitate si nu a mai putut fi recuperat din arhivele acestei institutii. Însa, paginile/ fisele/ însemnarile zilnice din jurnalul lui despre Iuliu Maniu au fost salvate de un prieten al Seniorului, Ioan Dumitru caruia i se spunea Vagonel. Acesta le-a dat spre pastrare într-o valiza surorii sale, care locuia la Constanta. Desi Corneliu Coposu iesise din închisorile comuniste în 1964, fiind urmarit de Securitate tot timpul, nu a gasit ocazia potrivita pentru a recupera însemnarile sale de tinerete despre Iuliu Maniu. Valiza cu însemnarile lui Coposu a stat într-un cotet de porci si a fost recuperata abia în 1993. Jurnalul lui Corneliu Coposu pulverizeaza la propriu legitimitatea regimului comunist si aduce lumina asupra unor evenimente istorice importante pentru România. Un exemplu în acest sens este „actul de la 23 august 1944ˮ (sarbatoarea nationala a tarii înainte de 1989) care celebra meritele inventate ale liderilor comunisti în lupta contra regimului antonescian si desprinderea de Germania hitlerista. În fapt, rolul central în acele evenimente a fost jucat de Iuliu Maniu care negociase cu Aliatii iesirea din alianta cu Germania nazista prin ceea ce se numeste „diplomatie secretaˮ si care a reusit sa coaguleze în planul sau „fortele politice, militare, diplomatice sanatoase, inclusiv pe tânarul rege, caruia i s-a dat asigurari ca nu are de ce sa se teamaˮ. Dupa lecturarea „jurnalului interzisˮ, profesorul Dan Pavel a scris o serie de comentarii, publicate pe website-ul Sens Politic4 al Fundatiei Corneliu Coposu, reunite sub titlul „Recitindu-l pe Corneliu Coposu”. De aici s-a nascut ideea unei carti despre viata si opera politica a lui Iuliu Maniu. Cu toate eforturile si munca de documentare efectuata, Dan Pavel marturiseste ca ceva nu se lega. I se parea ca totul a fost scris despre Iuliu Maniu, avea îndoieli în privinta originalitatii santierului sau intelectual în raport cu contributia istoricilor canonici, voia sa abandoneze proiectul. Jurnalul lui Coposu nu era o veritabila carte de istorie sau de analiza politica, dar oferea indicii pretioase despre fapte si evenimente petrecute în perioada interbelica si postbelica, care reclamau o reinterpretare a istoriei politice a României din acele vremuri controversate. Cartea lui Dan Pavel contine pagini revelatoare despre rolul jucat de „Sfinxul de la Badacinˮ în luptele românilor transilvaneni pentru drepturi în Imperiul austro-ungar. Un capitol necunoscut din viata lui Iuliu Maniu, povestita de Corneliu Coposu, este „actiunea din toamna anului 1918 de la Vienaˮ. Iuliu Maniu era tânar locotenent concentrat pe frontul austro-ungar de la Piave din Italia, când a dezertat pentru a se reîntoarce în tara la întrunirea Consiliului de Conducere al Partidului National Român de la Arad. Unul din punctele de discutie pe agenda acestui consiliu era aplicarea doctrinei Wilson de auto-determinare a popoarelor la situatia românilor din Transilvania. Cu un mandat de reprezentant plenipotentiar al românilor transilvaneni, Maniu pleaca la Viena si se înfatiseaza Ministrului imperial de razboi, generalul de armata Von Straeger Steiger. Viena era în pragul unui razboi civil în contexul grevei politiei vieneze. Maniu primeste mandat de la Ministrul de razboi pentru a reorganiza armata imperiala, compusa în parte din Regimetul 83 din Orastie, si reuseste sa mentina ordinea si siguranta publica în capitala imperiala timp de 55 de zile, moment considerat „printre cele mai importante ale vietii lui zbuciumateˮ. A salvat Viena de la haosul dezordinii civile, într-un context premergator dezintegrarii imperiului austro-ungar. Ulterior, acest regiment românesc a fost trimit la Alba Iulia pentru a pregati Unirea de la 1918. Un alt episod exceptional din activitatea politica a lui Iuliu Maniu este lupta pentru independenta Cehoslovaciei, care a beneficiat de contributia armatei române transilvane, despre care detaliaza Dan Pavel în paginile cartii sale. Iuliu Maniu a fost de trei ori prim-ministrul/presedintele Consiliului de Ministri (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933) cu contributii remarcabile în stabilizarea monetara a tarii în timpul Marii Crize Economice din perioada 1929-1933, promovarea politicii „portilor deschiseˮ care stimula investitiile straine în economia româneasca, implementarea unui noi sistem de exploatare a regiilor autonome în care statul era proprietar sau actionar majoritar, legiferarea liberei circulatii a terenurilor arabile, reorganizarea Jandarmeriei, Politiei, Armatei, o noua lege de organizare administrativa a statului, încurajarea clasei de mijloc în agricultura si industrie. Sa retinem ca Iuliu Maniu a fost primul politician din istoria României care a luptat pentru drepturile femeilor de a vota. A fost pro-occidental, filo-britanic si american. Extrem de interesante sunt paginile despre implicarea lui Iuliu Maniu în aducerea pe tron a Regelul Carol al II-lea, apoi lupta împotriva dictaturii regale si alungarea regelui, relatiile cu legionarii si cu comunistii, interactiunea cu serviciile secrete ale tarii, britanice, sovietice, implicarea sa decisiva în scoaterea tarii din alianta cu Germania nazista, organizarea rezistentei anti-comuniste.   Paginile despre martiriul acestui mare politician, de o moralitate aproape impecabila, sunt absolut tulburatoare. Pentru toate aceste fapte, comunistii l-au arestat în urma înscenarii de la Tamadau (14 iulie 1947), apoi condamnat la închisoare pe viata în urma sentintei din 11 noiembrie 1947. Cel mai mare politician român al secolului XX s-a stins din viata la 5 februarie 1953, la penitenciarul de la Sighet, în vârsta de 80 de ani. Cadavrul sau a fost aruncat într-o groapa din Cimitirul Saracilor, de la marginea orasului Sighet. Asa s-a sfârsit viata unuia dintre cei mai importanti contribuitori la faurirea Unirii de la 1918.   1Dan Pavel, Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu. O reinterpretare a istoriei, Editura Fundatiei Academia Civica, Bucuresti, 2023, p. 9. 2Corneliu Coposu, File dintr-un jurnal interzis, 1936-1947, 1953, 1967-1983, editie îngrijita si prefata de Doina Alexandru, Editura Vremea, Bucuresti, 2014. 3Corneliu Coposu, Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru, Editura Vremea, Bucuresti, 2014, p. 37. 4Fundatia Corneliu Coposu, Sens Politic, ultima accesare martie 2024.   Ciprian Iftimoaei este conferentiar universitar doctor în cadrul Facultatii de Stiinte Politice si Administrative, Universitatea „Petre Andrei” din Iasi