Olena von Charkiw

Contrapunct la atentatul de la Crocus City Hall din Krasnogorsk de lânga Moscova. „Mafia nu crede în lacrimi!” - Replica surprinsa într-o dimineata pe podul dintre Mircea si Alexandru, rostita la telefon de un barbat de vreo 50 de ani. Parafraza, evident la titlul filmului rusesc „Moscova nu crede în lacrimi”.   „Olena are nevoie de o lanterna în casa, frigiderul ei nu se raceste, iar locuinta ei nu se încalzeste. Atacurile masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Harkov îi îngreuneaza viata, dar ea ramâne. «Lumina a pâlpâit si am înteles ca scade tensiunea. Care va sa zica au lovit infrastructura. Asa ca am scos repede toate sigurantele ca sa nu se întâmple nimic altceva. Apoi m-am asezat în hol si pur si simplu am numarat exploziile.» Din nou rasuna alarma aeriana. Olena doarme pe hol, pentru ca aici se simte mai în siguranta. De la casa ei pâna la granita sunt 30 de kilometri. Sau 40 de secunde pâna la o posibila lovitura cu o racheta. Viata la Harkov e periculoasa, dar cu toate astea continua. Circulatia curge, chiar daca si semafoarelor le lipseste curentul. Ceea ce-si doresc cu totii aici este mai multa siguranta. (...) Faptul ca Rusia duce un razboi împotriva vietii lor cotidiene, spun ei, ar fi ceva inuman.” Este transcrierea în traducere a unei parti din reportajul realizat la Harkov de Vassili Golod pentru jurnalul de seara de pe ARD (Tagesschau, ora 20.00, din 23.03.2024). Acolada în timp În primul an al primului mandat de presedinte al lui Putin, acesta deja s-a confruntat cu o tragedie, una, ce-i drept, „domestica” 100-. În 12 august 2000, submarinul nuclear rusesc Kursk s-a scufundat în Marea Barents în urma unei explozii. Care, avea sa arate ancheta, a fost urmata de alte câteva. „În pofida unei tentative de salvare efectuate de echipe britanice si norvegiene, mult întârziata din cauza refuzului rusilor de a le permite accesul (de, traditie ruso-sovietica de-a refuza ajutorul ori de-a lua în seama avertismentul privind un posibil atentat terorist, cum s-a întâmplat acum, în alt context, ce-i drept), toti cei 118 marinari si ofiteri de la bordul lui Kursk au murit.” (Wikipedia) Ca fapt divers, ancheta a dovedit si ca primei explozii i-au supravietuit 23 de militari ai echipajului care, daca s-ar fi intervenit la timp, ar fi putut fi salvati. Submarinul, apoi, a fost recuperat abia un an mai târziu de catre o echipa… olandeza! În septembrie 2000 (08.09.00), aflat în SUA, Putin a acceptat sa apara în talk-show-ul lui Larry King, iar la un moment dat acesta a abordat chestiunea Kursk. Larry King: Spuneti-mi, ce s-a întâmplat cu submarinul? Vladimir Putin (zâmbind subtire de tot cu zâmbet de rechin): S-a scufundat. Post scriptum Tot în deplina traditie ruso-sovietica, vreme buna propaganda ruseasca a aratat cu degetul spre un submarin american (Memphis) care l-ar fi tamponat pe cel rusesc.   Michael Astner este poet, traducator si publicist