A8

Doi ani de întârziere, cât s-au acumulat pâna acum în dreptul acestui proiect, înseamna eliminarea pentru mai multi ani a Iasului (repet, principalul pol de servicii al regiunii!) din ecuatia mobilitatii rutiere rapide la toate nivelurile scalare, de la cel regional, la cel national si transnational. În plus, aceasta întârziere, mergând pe principiul nerod al finantarii de tip „primul venit, primul servit”, ar putea scoate A8 din toate liniile de finantare. Maturizarea autostrazii A8 este tergiversata în mod vadit – din lipsa de interes, rea-vointa, exces birocratic sau incompetenta profesionala. Acum câteva zile asociatiile civice pro-autostrada Moldova vrea Autostrada, Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei si Împreuna pentru A8, asociatii ce activeaza în regiunea noastra, au lansat un apel public: Se mai face Autostrada Iasi-Târgu Mures? La initiativa Camerei de Comert si Industrie Iasi, cele trei asociatii implicate activ în sustinerea ProiectuluiAutostrazii A8, Tg. Mures-Iasi – cu prelungire strategica spre Chisinau-Odesa, s-au întâlnit vineri, 15 martie 2024, pentru a analiza situatia curenta a proiectului. Una dintre concluziile principale e faptul ca maturizarea autostrazii A8 este tergiversata în mod vadit – din lipsa de interes, rea-vointa, exces birocratic sau incompetenta profesionala. E un lucru bine stiut ca efectele unei cai rutiere rapide se manifesta la toate nivelurile scalare, de la cel local, la cel regional, national si transnational. Aici, nu voi vorbi decât despre sectorul dintre Iasi si intersectia A8 cu A7 din zona Pascanilor, sector ce e important nu doar din perspectiva relatiilor transcontinentale, ci si din perspectiva teritoriala regionala si locala. Livrarea acestui sector va însemna o diminuare consistenta a timpului de parcurs între Iasi, cel mai important pol de servicii la nivel regional, si restul localitatilor din Moldova. Daca în prezent cei 190 de km dintre Siret si Iasi sunt acoperiti în aproximativ 3 ore (asta daca nu ne lovim de ambuteiajul, devenit traditional, de la Podu Iloaiei!), în cazul în care A7 si A8 ar functiona, timpul de parcurs aproape ca s-ar înjumatati. Asta nu înseamna doar o eficienta mai mare în ceea ce priveste transportul de marfuri, ci si o accesibilitate crescuta la serviciile teritoriale (sanitare, de transport aerian, de învatamânt). Aceasta diminuare consistenta a timpului de parcurs catre un spital de elita din Iasi ar putea salva multe vieti. Primul venit, primul servit Doi ani de întârziere, cât s-au acumulat pâna acum în dreptul acestui proiect, înseamna eliminarea pentru mai multi ani a Iasului (repet, principalul pol de servicii al regiunii!) din ecuatia mobilitatii rutiere rapide la toate nivelurile scalare, de la cel regional, la cel national si transnational. În plus, aceasta întârziere, mergând pe principiul nerod al finantarii de tip „primul venit, primul servit”, ar putea scoate A8 din toate liniile de finantare. Între timp Autostrada A7 (cea care va lega Moldova de Capitala), ce are norocul de a deservi direct interesele teritoriale ale Bucurestiului în periferie, se afla în diverse stadii de constructie pe sectoarele Pascani - intersectie cu A3 (la câtiva km SE de Ploiesti). Aceasta întârziere în livrarea A8 pe sectorul Iasi - intersectia cu A7 va imprima o schimbare a raportului de forte teritoriale dintre Iasi – polul principal regional si Bucuresti – un pol superior, dar extern regiunii si aflat la mare distanta. Cresterea rolului Bucurestiului în Moldova, ca urmare a diminuarii consistente a distantei-timp doar pe acest vector, va impune o diminuare a rolului Iasului în ecuatia teritoriala regionala. Efectul imediat va fi o diminuare a coeziunii regionale, si asa destul de precara. În strategiile de dezvoltare teritoriala a României, Moldova va ramâne o fundatura Dupa cum arata lucrurile în evolutia proiectelor de autostrazi, Moldova îsi va conserva si pe mai departe starea de fundatura, doar ceva mai bine legata cu Bucurestiul. Pe vectorul vestic, cel care ne-ar aduce o oarecare prosperitate, înca nimic. Asa ca, ecarturile de dezvoltare între Moldova si restul regiunilor României nu au cum sa se diminueze. Pentru exteriorul României, dar si pentru interiorul ei, Moldova asa cum o stim noi, locuitorii teritoriului, nu exista! Mai mult, pentru Bucuresti, acest teritoriu – delestat de orice urma de decizie la nivel intra-regional –, devine un teritoriu agasant. Dar iata ca proiectul României centralizate îsi arata limitele, iar ecarturile de dezvoltare, aflate în crestere, dintre Bucuresti si regiunile mai pregatite sa intre în competitie cu celelalte regiuni europene, pe de o parte, si periferiile neglijate, pe de alta parte, stau dovada! În ochii celor din exterior am devenit nord-estici sau sud-estici, în functie de pozitia noastra topografica.   George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi