Simularea bacalaureatului, proba de Română: “Subiect complex şi interesant”. Opinii ale profesorilor ieşeni de specialitate

Luni, 4 martie, s-a desfasurat proba la Limba si literatura româna din cadrul simularii Examenului National de Bacalaureat. Ultimul subiect, cel mai de temut pentru elevii de clasa a XII-a, a constat în prezentarea particularitatilor unui text poetic studiat care apartine lui Lucian Blaga (profil real si tehnologic) sau lui Ion Barbu (profil uman).  Unii profesori de limba româna din Iasi sustin ca subiectul de la simulare a fost complex si interesant, în timp ce altii considera ca acesta nu stimuleaza gândirea elevilor si placerea de a lucra pe text. Lucian Blaga si Ion Barbu pentru subiectul al III-lea Primele doua subiecte au fost la fel atât pentru elevii de la profilul real si tehnologic, cât si pentru cei de la profilul uman. Textul la prima vedere, pe baza caruia au fost formulate unele cerinte, a fost „Metropole” de Liviu Rebreanu. La prima parte a subiectului I, candidatii au avut de indicat sensul din text al cuvântului „sfortari” si al secventei „la fiece pas”, de raspuns la doua cerinte cu ajutorul unor secvente din text, de explicat de ce tejghelele librariilor din Paris sunt amplasate pâna în mijlocul trotuarului si de prezentat relatia dintre jurnalistii francezi si scriitori, asa cum reiese din textul dat. La subiectul I, punctul B, tinerii au avut de redactat un text de minimum 150 de cuvinte, în care sa argumenteze daca presa contribuie sau nu la formarea gustului artistic al publicului. Acestia trebuiau sa se raporteze atât la informatiile din fragmentul dat, cât si la experienta personala sau culturala. Subiectul al II-lea le-a prezentat elevilor un fragment din „Domnisoara Nastasia” de George Mihail-Zamfirescu. Au avut de scris, în minumum 50 de cuvinte, rolul notatiilor autorului. Subiectul al III-lea a constat într-un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care sa prezinte particularitatile unui text poetic studiat. Elevii de la profilul real si tehnologic au avut de ales un text scris de Lucian Blaga, iar cei de la profilul uman au trebuit sa aleaga o poezie de-a lui Ion Barbu. Camelia Gavrila: „Subiectele sunt în programa, dar sunt dificile, de subtilitate si de finete” Potrivit Cameliei Gavrila, director al Colegiului „Costache Negruzzi” din Iasi si profesor de limba româna, subiectul a fost complex, pentru un nivel intelectual ridicat. Aceasta a amintit de existenta cunoscutei cutume potrivit careia la simulari dificultatea subiectelor depaseste media tocmai pentru a da un semnal asupra ritmului de pregatire al elevilor. „Subiectele sunt în programa, dar sunt dificile, de subtilitate si de finete, de elevatie intelectuala. Nu estimez ca vor fi note foarte mari, probabil putine note maxime”, a declarat cadrul didactic. În ceea ce priveste subiectul al III-lea de la simulare, profesoara de limba româna spune ca „poezia presupune o complexitate a pregatirii, multa subtilitate si experienta de întelegere a textului poetic”, lucru care i-ar fi putut lua prin surprindere pe elevi. „Ideal este sa fie si stiuta poezia pe de rost, pentru a avea elementele ancora în explorarea textului. Sunt chestiuni de continut care presupun încadrarea într-un anumit curent literar, într-o anumita tematica si tendinta, dupa cum si descifrarea imaginarului artistic, a mijloacelor artistice, a elementelor de prozodie. În cazul lui Lucian Blaga, elevii aleg «Eu nu strivesc corola de minuni a lumii», care este o arta poetica semnificativa sau „Paradis în destramare”, un alt text expresionist complex. E important sa întelegi o metafora revelatorie mai încifrata pentru care trebuie sa ai experienta de lectura si de interpretare critica, sa observi libertatile prozodice. În cazul lui Ion Barbu, foarte multi au ales «Riga Crypto si Lapona Enigel», un text cunoscut si cumva narativ, fiind pe o structura de balada, dar cu multe subtilitati poetice, ilustrând drama incompatibilitatilor si a aspiratiei spre absolut. Unii s-au dus spre «Joc secund», iar eu, ca profesor de literatura, sunt încântata atunci când si o poezie ermetica, esentializata, cu cristalizari geometrice atrage si este selectata de elevi”, a transmis Camelia Gavrila pentru „Ziarul de Iasi”. Serinella Zara: „Structura subiectului e anacronica si, bineînteles, si programa” În ceea ce priveste structura subiectului, Serinella Zara, profesoara de limba româna la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iasi, sustine ca nu este nicio surpriza, fiind aceeasi de foarte multi ani. Principala problema identificata de aceasta este absenta diferentierii între profilul real si profilul uman, desi numarul de ore de limba româna difera. „S-a canonizat un tipar. Se stie foarte bine faptul ca subiectul I înseamna niste exercitii si un text argumentativ. Subiectul al II-lea presupune un text literar la prima vedere, unde se cere un minimum de cinci rânduri. Elevii, de obicei, scriu o pagina. Din punctul meu de vedere, subiectul acesta ar trebui sa fie principal. Adica, un text literar la prima vedere care sa solicite copilul din punct de vedere al spritului critic, al intelectului, al creativitatii”, a precizat profesoara de limba româna. Serinella Zara spune ca eseul de la subiectul al III-lea a ajuns sa cântareasca foarte mult în pregatirea elevilor, iar multi dintre ei îl tocesc. Potrivit acesteia, pâna si cei mai buni elevi ajung sa învete niste fise pe care si le-au pregatit dinainte sau dintr-o carte de eseuri. „De foarte multe ori, Bacalaureatul este o metoda de a ucide în clasa a XII-a ce se construieste pentru multi dintre copii. Pentru ca se tem de subiectul al III-lea, le ramâne aceasta idee în cap, ca trebuie sa învete un eseu. Foarte putini vor merge la examen cu o schema mentala a unui text. Ei vor merge cu un comentariu pe care si-l pregatesc, ca sa nu rateze punctajul. Este o mare neregula în privinta structurii subiectului. Nu îmi pun neaparat problema autorilor, care si ei ar trebui primeniti, pentru a intra scriitorii contemporani. Problema este ca structura subiectului e anacronica si, bineînteles, si programa”, a completat cadrul didactic de la Colegiul „Mihai Eminescu”. Despre simularea examenului de Bacalaureat din Iasi Elevii claselor a XII-a si a XIII-a din judetul Iasi sustin zilele acestea simularea probelor scrise ale Examenului National de Bacalaureat. Calendarul de simulare a debutat cu proba de Limba si literatura româna, continua marti, 5 martie, cu proba obligatorie a profilului si se încheie pe 6 martie cu proba la alegere a profilului si specializarii. Rezultatele obtinute vor fi transmise pe 15 martie. 5.991 de elevi de clasa a XII-a si a XIII-a din judetul Iasi sunt asteptati sa participe la Simularea probelor scrise ale Examenului National de Bacalaureat. Aceasta simulare, organizata de Ministerul Educatiei, va avea loc în 48 de unitati de învatamânt liceal din judet. Subiectele si baremele vor fi publicate în fiecare zi de examen, la ora 15, pe pagina web dedicata: http://www.subiecte.edu.ro/2024/simulare/simulare_bac_XII/. Subiectele de la proba la Limba si literatura româna pot fi gasite aici: http://www.subiecte.edu.ro/2024/simulare/simulare_bac_XII/.