Iaşul – vatra mereu aprinsă a artei româneşti

Pledoarie pentru un Muzeu al colectiilor si al colectinarilor ieseni. Se numara doua secole de când Iasul, intrat pe drumul modernizarii europene, punea la temelia zidirii sale cultura, prin educatie, religie si spirit de emancipare asigurând o necesara continuitate a începuturilor din celelalte secole, mai ales din perioada de dupa 1600, când domnitorul Vasile Lupu deschidea vistieria tarii cu generozitate spre luminare tarii. Generatiile care s-au succedat au dat rasunet acestui destin, astfel ca azi Iasul beneficiaza de o mostenire culturala autentica si de mare valoare constituind unul dintre cele mai importante centre ale culturii înalte din regiunea europeana în care se afla, cu o oferta consistenta în ceea ce priveste valorile clasice nationale si europene si având o reala deschidere catre modernizarea contemporana. Oras al marilor personalitati istorice si culturale, care au generat modernismul în toate componentele artelor, Iasul a fost întemeietor si sustinator al curentelor de manifestare spirituala, creatoare de valori moral-crestine, într-o traditie exemplara pentru întreaga românitate. Domeniul artelor plastice, în egala masura cu spatiul literaturii, al muzicii, al artelor scenei, a fost si ramâne un reper avut permanent în vedere de artistii din domeniu, orasul nostru oferind cu generozitate resursele sale pentru creatie si difuzarea acesteia publicului larg, unul avizat si cu gust format, dovada fiind, dintotdeauna circulatia acestor valori din laboratoarele artistilor catre lumea larga. Înca de la atelierele carturarilor si iconarilor din Evul Mediu, bine sprijinite de cancelariile domnesti si de orientarea clerului catre luminarea poporului prin scris, muzica si imagine picturala, care impulsionau creatia artistilor în beneficiul populatiei si pâna la formele moderne de organizare a acestor zone de iesire spre lume, la Iasi s-au deschis nenumarate oportunitati de manifestare a creatiei, astfel ca aici au existat acumulari care sa puna bazele primelor forme de concentrare si valorificare a acesteia. Astfel, Iasul a devenit, incontestabil, Capitala Culturala a României, orasul care, în perioada alinierii la valorile Europei, în secolul al XIX-lea a avut prima universitate din România la 1860, cu prima Academie de Arte, adica primele institutii de nivel superior academic din care s-au desprins nenumarate centre de învatamânt, cercetare si creatie artistica, ajunse azi la nivel de reprezentare internationala. Le datoram întemeietorilor de atunci, Mihail Kogalniceanu, Scarlat Vârnav, Costache Negri, Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, Gheorghe Asachi, Costache Dosiade, Constantin D. Stahi, general Teodorovici Mircovici, Printesa Adela Moruzi, Alecu Donici, pasul inedit în România de a înfiinta prin donatii si achizitii prima pinacoteca din tara, care a motivat orientarea catre Iasi a marilor artisti în cautare de sprijin pentru exprimarea lor spirituala daruita si talentata, astfel ca „farul incandescent” aprins aici sa lumineze calea si evolutia marilor maestri, a concentrat tot ce a fost si este „inteligenta, suflet mare si talent”.* Ar fi imposibil de enumerat toate marile valori ale artei iesene si a acestei parti de tara unde s-au lansat, de aceea voi consemna câteva nume cu care Iasul se mândreste si cu care si-a îmbogatit zestrea culturala: pictorii Constantin D. Stahi, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Patrascu, Octav Bancila, Stefan Luchian, Constantin Artachino, Adam Baltatu, Corneliu Baba, Stefan Dumitrescu, Dan Hatmanu, sculptorii Richard Hette, Iftimie Bârleanu, Ion Irimescu, Marcel Guguianu si atâtia altii. Si azi, „Orasul celor sapte coline” a ramas ca unul din cele mai valoroase centre culturale, numarul artistilor plastici profesionisti fiind acum de peste 400, iar valoarea lor este recunoscuta la nivel national si international, seniorii si tinerii artisti ieseni fiind, constant, în topul multor evenimente, ducând peste tot stralucirea culturala a urbei noastre si a tarii. Mai ales în ultima vreme, la Iasi au fost itinerate numeroase expozitii ale unor muzee importante din tara, colaborarea Muzeului Municipal „Regina Maria” cu Muzeul „Bruckental” din Sibiu, fiind una exceptionala, în contextul deschiderii atât dinspre Iasi, cât si înspre Iasi a circulatiei publice a marilor valori din patrimoniul mondial. În aceasta perioada, în organizarea UAP, Iasul se sprijina, la propriu si figurat, pentru o luna de zile, pe creatiile sculpturale ale unor mari maestri de gen, care au ornat strazile orasului cu lucrari de mare expresivitate. În ultima perioada, cu sprijinul decidentilor si al tuturor institutiilor de cultura si de învatamânt iesene, numarul galeriilor de arta s-a marit la peste 30, încât pe parcursul unui an, la un interval de 10 zile are loc vernisarea unei expozitii, spre satisfactia autorilor si în întâmpinarea gustului de frumos al unui public numeros, elevat si iubitor al artelor. În acest context, subliniez ca orasul nostru are un patrimoniu deosebit de important si valoros de opere de arta, aflat în colectii publice si numeroase colectii particulare care poate face obiectul reunirii acestuia într-un Muzeu al acestor nenumarate lucrari, care sa devina un nou reper principal al atractiei culturale a Iasului. Un prim pas, pragmatic, pe care îl propun si îl gasesc pe deplin realizabil, este de a înfiinta, la Iasi, un muzeu de sine statator, al colectiilor si al colectionarilor ieseni, eventual sub egida Primariei, care sa ofere un loc de exprimare pentru numeroasele colectii de arta plastica de toate genurile aflate în patrimoniul colectionarilor. În conditiile existentei unui astfel de spatiu special amenajat, detinatorii unor valori inestimabile si unice pot oferi unui public larg capodopere care nu pot fi cunoscute fara garantii de conservare si expunere, de tip muzeal. Contactul cu astfel de opere înseamna o sansa unica si pentru plasticienii noilor generatii aflati în perioada de formare si acumulari, aceea de a studia pe viu tehnicile si stilurile marilor maestri. Muzeul ar deveni si locul de referinta pentru expozitii ale colectionarilor din afara Iasului, si, la rândul sau, poate itinera expozitii ale celor de aici. O astfel de circulatie a valorilor ar antrena direct si un public divers, cel iesean fiind unul format, exigent dar foarte interesat de lumea artelor, în general. Astfel, dupa câteva secole de substantiale acumulari, Iasul va scoate la vedere roadele înca nearatate celorlalti. Oficialitatile, societatea civila, cât si cetatenii Iasului au datoria sa sprijine aceasta avutie, creatoare de valori, specifica orasului nostru, reprezentând un brand care influenteaza pozitiv atât economia, cât si turismul cultural specific zonei. De aproape 25 de ani, în fiecare an, toamna, într-un moment când si natura ne rasplateste cu frumusetile ei, între care se aseaza cele ale plasticienilor, are loc salonul de arta ARTIS, al Uniunii Artistilor Plastici din România - filiala Iasi, coordonator de proiect, din 2023, fiind criticul de arta dr. Maria Bilasevschi, presedinte al UAP Iasi. La Salonul din toamna trecuta s-au conferit 17 premii, Marele Premiu ARTIS revenindu-i maestrului Liviu Suhar. Cu prilejul acestui salon, la initiativa mea, membru într-o Comisie de Cultura a Municipiului Iasi, s-a instituit, pentru prima data, Premiul pentru întreaga cariera, acordat artistilor de valoare care trec prin situatii mai dificile, sprijinul fiind oferit de familia dr. Bejan. Tot anul trecut, în spiritul celor prezentate anterior, a fost demarata, pentru prima data, o colaborare între un ONG, Clubul Rotary Iasi si UAP, care au organizat o licitatie a mai multe lucrari ale unor valorosi pictori ieseni, cu banii obtinuti fiind ajutati sinistrati ai cutremurului recent din Turcia (coordonatori de proiect Victor Bejan si Maria Bilasevschi). În contextul sus-amintit, care demonstreaza ca obstea ieseana este interesata nu doar de rezultatele activitatii artistilor, dar si de sprijinirea concreta a muncii lor, cred ca astfel de initiative merita si trebuie continuate si diversificate, atât de institutii, dar si de persoane care au generozitate si deschidere catre mecenat. Perspectiva cea mai sigura a Iasului ramâne cultura, prin traditie si dinamica actuala, iar educatia, cultura, arta, stiinta alaturi de activitatea sustinuta a bisericii ortodoxe, centrul de facto spiritualitatii românesti, trebuie sa fie punctele forte în valorificarea si promovarea specificitatii orasului nostru, încât Iasul sa ramâna Capitala Culturala a României. „Frumusetea va salva omenirea”, conchidea Dostoievski unul din gândurile sale existentialiste. Iasul are atâta frumusete pregatita sa ne salveze…   *Tu, oras de harnici dascali, de poeti si carturari,/ Leaganul atâtor gânduri si-al atâtor fapte mari,/ Care-ai adunat în juru-ti, ca un jar incandescent,/ Tot ce e inteligenta, suflet mare si talent. (G. Topîrceanu, din poezia „Salut, Iasi”, 1933)