‘Aileu, mai mare ruşinea pentru nea Mihăiţă: făcut de şef cu ou şi cu oţet chiar la agapă!

Putina lume stie prin târg, iubiti drept-credinciosi, ca în seara zilei de 24 ianuarie, anul curent electric, la Mitropolie a fost convocata pe seara o agapa mai restrânsa de catre însusi Înaltpreasfintitul.  Dar o agapa mai deosebita decât cele care au loc de ziua Sfintei Parascheva, de-un par egzamplu, când e invitata acolo mai multa lume, din diverse domenii: data asta cica au participat în mare doar, de-o parte a mesei, prea auto cinstitele fete liberale, iar de cealalta parte la fel de auto cinstitele fete de la partidoi. Iar daca la liberali, pe lânga nea Mihaita si dom’ Costel, au venit si personagii de la centru, precum Ciuca, Blaga, Bode si alaiul lor de menistri care au vizitat Iasul în acele zile, la partidoi echipa era ceva mai modesta, caci Ciolacu a refuzat sa vina la Iasi, cum stiti, asa ca au fost prezenti doar alesii locali, plus sefii de filiala. Cam inegala asadar distributia pe spectre politice, dar, având în vedere ca Înaltpreasfintitul a stat în capul cinstitei mese, putem presupune ca totul a fost cu buna cuviinta politica pe ambele maluri doctrinare. Ei bine, asa e de presupus doar. Caci, în teren, lucrurile nu au fost deloc atât de previzibile. Ia’n cetiti asadar în pulsuletul urmator ce surprize aveau sa se întâmple! Iata jenantul episod, pas cu pas! Of, ce momente penibile, mai ceva ca la Peni Hill... Ei bine, iubiti drept-credinciosi: la agapa, o fi fost ea mai mult cu politicieni, dar tot ca la agapa! O vorba, un paharel, o maslina, o pralina, alea, alea... La un moment dar cine credeti ca se ridica de la masa cu un album cu Moldova, Unirea si Cuza în mâna, ca sa-l prezinte mesenilor? Da, ati ghicit: nea Mihaita. Prezinta el albumul vizual, plus doua vorbe, apoi îsi drege glasul pentru spici special. Si începe sa-i toarne cu fratii nostri, cu Cuza, cu tarisoara asta calcata în picioare si câte si mai câte tot dintr-astea. Când Mihaita se lansa de-acuma în tirade patriotice de corason, poc: ridica mâna Ciuca, face semn sa taca, si spune el: dom’le, ce-i cu discursul asta ca la AUR si Simion, unde suntem aicea, credeam ca ne-am lecuit cu astea, dar ce facem noi aicea etc samd, încât tata lumea a cam amutit, iar Mihaita mai sa lesine în scaun de rusine si neputinta. Inclusiv dom’ Costel, alaturi de Mihaita, a pus capul în pamânt si nu mai zicea nici pâs, nu cumva sa se ia si de viata lui. Dupa care Ciuca si-a cerut scuze de la mitropolit pentru momentul jenant si pentru întrerupere, si totul a mers apoi calm si cu voie buna, atâta cât se putea la un asa eveniment. Ei, spuneti si voi acuma, stimabililor: un’ sa te duci cu omul asta ca sa nu te faca mereu de râs? Of, of, grea napasta pe ieseni... Iara Înalt Prea Sfintitul, carele statea pe scaunul cel înalt de la mijloc, s-a scarpinat în barba si a grait în sinea sa asa: “Orice partid pune întâi spiciul cel bun si, când se ametesc electorii, pune pe cel mai slab. Dar tu, Ciuca, ai tinut spiciul cel bun pâna acum”. Iara Costel, carele statea dosit pe dupa granguri, râdea pe înfundatelea. Boc versus Ciolacu? Daca tot am adus vorba de Ciuca, haideti sa va mai spunem una scurta, la final. Cica posibila lui candidatura la presedintie devine pe zi ce trece din ce în ce mai putin probabila, din cauza procentelor mici din sondaje si, mai ales, a temerii ca acesta ar trage partidul în jos, nu în sus. Ca urmare, cica filialele din Ardeal, si nu numai, au avansat deja alte doua nume, ca rezerve: Boc sau Bolojan. Motivul: ambii pot atrage voturi si din afara sustinatorilor PNL. Hm: Boc versus Ciolacu? **** PONT **** Materialele de mai sus sunt o parodiere umoristica a realitatilor iesene si nationale, realitati care sunt tratate la modul cel mai serios în articolele de news ale editiei noastre. Orice asemanare cu oameni si fapte din viata reala poate fi, asadar, pur întâmplatoare.