Cum rescrie Kremlinul narațiunea privitoare la atacul terorist de la Moscova

Pus într-o situatie jenanta de acest esec major al structurilor de securitate ale statului, la scurt timp dupa ce-si acordase un nou mandat prezidential, Vladimir Putin a decis sa mute responsabilitatea de la Statul Islamic, care îsi asumase atentatul, la Ucraina si „sponsorii” sai occidentali. Nu as merge pâna acolo în a pune atacul terorist de amploare de la Moscova, cu un numar impresionant de morti si o distrugere masiva a cladirii, pe seama serviciilor secrete ruse. Chiar daca exista indicii serioase ca seria de cinci atentate din Moscova care au culminat cu cel din 13 septembrie 1999, cu 118 victime, când a fost aruncat în aer un bloc cu opt etaje, a fost orchestrata pentru a justifica atacul devastator din Cecenia, prin care s-a legitimat Vladimir Putin dupa preluarea mandatului sau de la Boris Eltîn. Dar a devenit deja clar ca Kremlinul va exploata tragicul eveniment în favoarea agendei sale privind razboiul din Ucraina si a celei globale, în confruntarea geopolitica cu blocul occidental. Pe de o parte, pentru ca atentatul petrecut la scurta vreme dupa finalizarea alegerilor prezidentiale cu victoria apoteotica a liderului de la Kremlin, acesta, care se prezinta ca principalul garant al stabilitatii si securitatii tarii, a fost pus într-o situatie jenanta. Iar pe de alta, pentru ca punându-l pe seama ucrainenilor, cultivând mediatic si exploatând emotia populara, poti da mai multa legitimitate razboiului din Ucraina, si acasa, dar si pe plan international, si pentru a amplifica represiunea pe plan intern. În plus, poti justifica niste viitoare atacuri distrugatoare cu un numar mare de victime civile pentru demoralizarea adversarilor. „Este un avertisment pentru Putin înainte de începerea noului sau mandat. Atacul intensifica impresia oamenilor ca Moscova nu mai este sigura. Zonele rusesti, chiar si cele aflate departe de câmpurile de lupta din razboiul cu Ucraina, ar putea deveni tinte de atac. În multe locuri, apararea este slaba si chiar inexistenta.” Interesant, aceste observatii nu vin de la jurnalisti sau analisti din Occcident, ci sunt extrase dintr-o postare de pe reteaua sociala chineza Weibo facuta de Hu Xijin, fost redactor-sef al tabloidului nationalist chinez Global Times. Washingtonul avertizase Moscova în urma cu doua saptamâni înainte ca se pregateste la Moscova un posibil atac terorist, iar ambasada americana de la Moscova i-a îndemnat pe cetatenii americani sa evite aglomeratiile, „inclusiv concertele”. Toate acestea pe fondul unor amenintari mai generale, nu doar privitoare la Rusia. Cu doar o zi înainte de atac, seful Comandamentului Central al SUA, generalul Michael Kurilla, declarase în cursul unei audieri în Congres ca ISIS-Khorasan, ramura ISIS care si-a asumat atentatul de la Moscova si a postat pe site-ul sau imagini preluate de la camerele de corp ale teroristilor „pastreaza capacitatea si vointa de a ataca interesele SUA si ale Occidentului în strainatate în doar sase luni, fara niciun avertisment sau aproape niciun avertisment”. Într-un articol din revista Vocea Khorasanului a Statului Islamic-Khorasan, cunoscut sub numele de ISIS-K, ramura gruparii cu sediul în Afganistan, citat de Newsweek, se sustine ca „teritoriul islamului nu se limiteaza doar la Afganistan, ci este mult mai larg. Este cel pe care musulmanii l-au câstigat cu sacrificiile lor, acopera Africa, începe din Turkmenistanul de Est, pâna în Tadjikistan, Uzbekistan, Azerbaidjan, se întinde pâna în Cecenia si Daghestan, din Turcia pâna în Andaluzia si tarile din Orientul Mijlociu, Pakistan, Afganistan, India si multe altele”. În mod similar, Statele Unite avertizasera si Iranul cu privire la un posibil atac înainte ca doua atentate sinucigase, în 3 ianuarie, anul acesta, sa ucida aproape o suta persoane si sa raneasca alte câteva sute la o ceremonie de comemorare a fostului general iranian de rang înalt, Qassim Suleimani, ucis de un atac american cu drona cu patru ani înainte. Tot acest context relevant si asumarea explicita a atacului de catre ISIS au fost însa din start ignorate, trimise în derizoriu, interesul Moscovei fiind acela de a blama Kievul. Cum spunea Beria pe vremea lui Stalin, „aratati-mi vinovatul si eu voi furniza dovezile incriminatoare”. Asta face si acum Margarita Simonyan, unul din oamenii cheie ai propagandei Kremlinului, care a acuzat agentiile de informatii occidentale ca raspândesc dezinformari pentru a abate atentia de la implicarea Ucrainei. „Nu este vorba de Statul Islamic”, a declarat ea, folosind o insulta ruseasca depreciativa la adresa ucrainenilor. „Chiar înainte de arestari, chiar înainte de a se afla numele faptasilor, serviciile de informatii occidentale au început sa încerce sa convinga populatia ca este vorba de Statul Islamic.” O formula convenabila pentru a evita sa explici de ce autoritatile de la Moscova au ales sa ignore complet avertismentele americane. Chiar Putin personal a tinut sa le caracterizeze drept o încercare de manipulare si de destabilizare înaintea alegerilor prezidentiale. Rezultatul: într-o tara, într-un oras, în care nu poti sa te plimbi pe strada cu un banner critic la adresa regimului timp de 5 minute, FSB-ul, altfel foarte vigilent când vine vorba despre monitorizarea propriei populatii, a scapat din vizor o operatiune terorista de o asemenea amploare. De-a lungul anilor, Moscova fusese martora unui sir întreg de atentate revendicate de grupari radicale islamice, asa ca nu sunt motive serioase sa excluzi practic imediat o astfel de posibilitate. Pe 23 octombrie 2002 un grup de 21 de barbati si 19 femei din Cecenia au luat cu asalt teatrul Dubrovka din Moscova luând peste 800 de ostatici. Dupa o confruntare care a durat doua zile si trei nopti, fortele de securitate ruse au injectat un gaz letal în interiorul teatrului, ucigând si 130 de ostatici. A urmat în iulie 2003 un alt atac, soldat cu 15 morti, când doua femei kamikaze cecene s-au aruncat în aer în timpul unui concert rock pe aerodromul Tushino, în apropiere de Moscova si în 2004 un atentat cu bomba la metrou, tot cecen, în urma caruia au fost 41 de morti. În afara de asta, nu e nicidecum o surpriza faptul ca ISIS a ales sa execute un atac terorist la Moscova. „ISIS-K a facut o fixatie asupra Rusiei în ultimii doi ani, criticându-l frecvent pe presedintele Vladimir Putin”, spune Colin P. Clarke, analist de contraterorism la Soufan Group, o firma de consultanta în domeniul securitatii cu sediul în New York, citat de The New York Times. „ISIS-K acuza Kremlinul ca are sânge musulman pe mâinile sale, facând referire la interventiile Moscovei în Afganistan, Cecenia si Siria.” Însa era nevoie de o reorientare convenabila a naratiunii privind motivul atentatului si cei responsabili pentru a muta atentia de la Statul Islamic, desi între timp acesta îsi asumase responsabilitatea, punând-o pe seama Ucrainei. Exista o lunga istorie cu naratiuni false fabricate de KGB si apoi de FSB, precum aceea ca HIV ar fi fost creat de americani. De altfel chiar înaintea invaziei Ucrainei din februarie 2022, pâna mai ieri descrisa doar o „operatiune militara speciala”, Kremlinul eticheta acuzele ca ar putea face asta drept „isterie occidentala”. Asa ca a aparut repede informatia ca „infractorii au încercat sa fuga conducând un automobil spre granita ruso-ucraineana, unde aveau contacte relevante pe partea ucraineana”, se spune într-un comunicat FSB, potrivit agentiei Ria Novosti. O informatie practic imposibil de verificat independent în Rusia. Nemaivorbind de faptul ca la granita exista în numar mare trupe rusesti, ceea ce ar fi facut extrem de improbabila traversarea granitei. Foarte repede s-a grabit sa reactioneze pe reteaua sociala Telegram si purtatoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, scriind „acesti ticalosi criminali urmau sa se ascunda de urmarirea penala în Ucraina”. Adaugând ca „autoritatile americane nu ar trebui sa uite cum mediul lor informational si politic i-a legat pe teroristii care au împuscat oameni în Crocus City Hall de organizatia terorista interzisa ISIS”. Ultima afirmatie, care pare ciudata, nu e deloc întâmplatore. Ceea ce face Ucraina trebuie vazut ca fiind ceva inspirat sau chiar comandat de catre „Vestul colectiv”, sintagma utilizata frecvent de catre Vladimir Putin. Care, în discursul sau în care a declarat ca toti cei care sunt în spatele atentatului vor plati scump, a vorbit despre faptul ca atentatul aminteste de distrugerile pe scara larga facute de nazisti (în paranteza fie spus egalate, daca nu chiar întrecute, de ceea ce a facut armata rusa în Cecenia, din decembrie 1999 pâna în februrie 2000, când a ras literalmente de pe fata pamântului orasul Groznîi). Cum Moscova pune permanent eticheta de „pro-nazism” guvernului de la Kiev si declara ca scopul sau major în Ucraina este „denazificarea” acesteia nu e greu de înteles încotro bate Putin. Semne de întrebare ridica si interogatoriul, difuzat video, la care este supus unul dintre teroristii „prinsi în drum spre Ucraina”, în care acesta vorbeste despre faptul ca a primit instructiuni pe Telegram si 500 de milioane de ruble, ceea ce subtiaza substantial încadrarea în zona extremismului religios de tip jihadist. Numai ca pare curios ca o operatiune atât de complexa, cu efecte devastatoare, comparabile pâna la un punct cu atentatul de la Beslam, în care au fost implicati 32 de teroristi, sa fie comandata atât de simplu, pe Internet, si sa fie executata cu doar cei patru teroristi despre care se discuta în relatarile din Rusia. În plus, cei interogati pentru televiziuni nu pareau, la prima impresie, genul de teroristi extrem de profesionisti capabili sa comita un asemenea atac. Sigur, poate chiar asa este, dar nu e rau sa ne aducem aminte cum în 2014 rusii au utilizat actori care sa povesteasca si sa distribuie online „povesti” despre atrocitatile cumplite comise de ucraineni în Donbas. Cum era de asteptat s-a declansat imediat o mare campanie de înfierare a Ucrainei si a Occidentului prin care s-au cerut represalii dure la adresa Kievului. Fara a aduce argumente. Dar sigur acestea pot fi fabricate ulterior. Miliardarul Konstantin Malofeev, proprietar al unui grup media foarte activ în sprijinul razboiului, a declarat chiar ca ar trebui lansat un atac nuclear împotriva Ucrainei. Si desigur, nu putea sa lipseasca, Dmitri Medvedev, seful adjunct al Consiliului de Securitate Nationala al Rusiei, care a spus ca „teroristii înteleg doar teroarea prin represalii”. În timp ce Maria Zakharova, mentionata anterior, a acuzat Ucraina si aliatii sai occidentali ca sponsorizeaza atacuri în Rusia: „acum stim în ce tara au planuit acesti nenorociti sângerosi sa se ascunda de persecutie, Ucraina, aceeasi tara care, timp de 10 ani, a fost transformata prin intermediul regimurilor liberale occidentale într-un centru al terorismului”. Cât de importante vor fi urmarile atentatului de la Moscova? Si în ce fel si cât de departe va merge Rusia, exploatând tragedia de la Moscova pentru a justifica atacuri devastatoare, cu victime civile, în Ucraina si pentru a creste tensiunea în confruntarea cu Occidentul? E înca greu de spus, dar cu siguranta situatia se va deteriora si mai mult în regiune si pe plan international.