Primele teste cu o terapie genică într-un ficat uman

Terapia genica reprezinta o abordare revolutionara pentru tratarea bolilor genetice grave, si implica cel mai adesea înlocuirea sau repararea unei gene defecte. Cele mai eficiente sisteme de livrare din prezent sunt cele bazate pe un virus inofensiv numit virus adeno-asociat (VAA), care are o capacitate naturala de a transporta informatii genetice în celulele umane. Într-un studiu în premiera mondiala, publicat în revista Nature Communications, o echipa de oameni de stiinta de la Institutul Pediatric de Cercetari Medicale (CMRI), din Australia, a testat noi terapii genice într-un ficat uman întreg, cu scopul de a dezvolta tratamente mai eficiente pentru boli ereditare care pun în pericol viata. Una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta cercetatorii în demersul lor de a aduce terapiile genice din laborator în clinica este lipsa accesului la modele preclinice eficiente, care pot fi utilizate pentru a dezvolta si testa noile terapii, cum sunt testele de laborator care sunt relevante din punct de vedere biologic si predictive din punct de vedere clinic înainte ca o terapie sa poata fi testata pe pacienti. Este vital ca aceste modele sa reproduca fidel conditiile fiziologice umane si organizarea complexa a tesuturilor, astfel încât sa poata indica cu exactitate rezultatul atunci când terapia este administrata unui pacient. Anul trecut, Unitatea de Cercetare Translationala a CMRI a colaborat la un studiu, împreuna cu o echipa de la Spitalul Royal Prince Alfred, pentru a stabili o noua metoda de mentinere în viata a unui ficat uman într-un cadru de laborator. Exemplarele care nu sunt adecvate pentru transplant uman - si care ar fi fost aruncate sau pastrate la gheata pentru cercetare - pot fi acum conservate în afara corpului la temperatura corpului uman, prin sistemul de perfuzare hepatica normotermica, permitând astfel cercetari biomedicale de ultima ora. Echipa CMRI a demonstrat acum potentialul de a utiliza acest sistem pentru a testa terapiile pe baza de virus adeno-asociat înainte de initierea studiilor clinice. Utilizarea ficatului uman întreg este un progres revolutionar în domeniul terapiei genice, deoarece permite cercetatorilor sa testeze cu precizie modul în care noile terapii ar afecta un organ important, ficatul, ceea ce nu se putea face înainte. „Studiul este foarte important pentru noi, deoarece acum, pentru prima data, putem evalua functia terapiei genice direct pe organul tinta: ficatul uman”, a declarat profesorul asociat Leszek Lisowski, autorul principal al acestei cercetari. „Acest lucru este important, deoarece generatia actuala de vectori virali pe care îi folosim pentru a livra terapiile genice în ficat nu sunt suficient de buni pentru majoritatea aplicatiilor clinice. În prezent, trebuie sa folosim adesea aceste terapii în doze mari pentru a depasi ineficienta lor functionala si pentru a obtine beneficii clinice. Pâna în prezent, instrumentele de administrare a terapiei genice au fost testate pe modele animale, care, desi sunt de nepretuit pentru a evalua siguranta si tintirea altor organe/tesuturi, nu reproduc în mod adecvat functionalitatea acestor metode de administrare la pacient”, a adaugat el. Cercetarea largeste repertoriul de modele preclinice disponibile pentru efectuarea de studii cu vectori directionati catre ficat si permite reducerea la minimum a utilizarii animalelor. În mod ideal, spun autorii, „acest lucru ne va aduce mai aproape de terapii genice mai eficiente pentru boli care în prezent au tratamente limitate, sau nu au deloc”. Profesorul asociat Lisowski a declarat ca acest nou model avansat de ficat uman nu numai ca va schimba regulile jocului atunci când se efectueaza evaluarea functionala a noilor terapii, dar va permite, de asemenea, sa se estimeze cu mai multa precizie doza eficienta a noilor terapii si sa se identifice potentialele efecte secundare toxice. De asemenea, va fi un sistem puternic pentru dezvoltarea de noi vectori virali adecvati, care vor sta la baza terapiilor avansate de ultima generatie.