Analiză: Jumătate din voturile lui Putin la alegerile prezidenţiale „au fost falsificate”

Este cea mai mare frauda electorala din istoria moderna a Rusiei, scrie Novaia Gazeta   O analiza folosita pentru identificarea anomaliilor statistice a aratat ca 31,6 milioane de voturi atribuite lui Vladimir Putin la scrutinul prezidential din Rusia din acest weekend au fost adaugate din pix, scrie publicatia independenta ruseasca Novaia Gazeta. Efortul de falsificare a voturilor a fost atât de mare încât identificarea scorului exact la prezidentialele care i-au oferit lui Putin un nou mandat este aproape imposibila, a observat Novaia Gazeta, care a subliniat ca Rusia s-a confruntat cu o frauda electorala record pentru istoria sa moderna. Jurnalistii au explicat ca în munca lor au folosit o metoda a matematicianului Serghei Spilkin, care determina numarul de voturi ce nu se încadreaza într-o distributie matematica normala, si datele rezultate dupa procesarea a 97- din buletinele Comisiei Electorale Centrale din Rusia. Potrivit informatiilor oficiale, excluzând votul electronic, la alegeri au participat 74,5 milioane de alegatori. 64,7 milioane dintre acestia, potrivit Comisiei Electorale Centrale, au votat pentru Putin. Metoda lui Spilkin dezvaluie câte voturi i-au fost „atribuite” câstigatorului prin adaugarea de buletine de vot si rescrierea protocoalelor finale. Pentru a face acest lucru, distributia voturilor pentru toti candidatii din cursa a fost comparata cu prezenta la vot la fiecare sectie de votare în parte, pentru identificarea anomaliilor. Daca alegerile ar fi fost corecte, scrie Novaia Gazeta, distributia voturilor pentru candidatul câstigator si pentru toti ceilalti candidati ar trebui sa fie identica, adica sa difere doar în valoare absoluta, datorita numarului diferit de voturi, si nu în forma. Adaugarea de voturi pentru unul dintre candidati ar afecta însa distributia uniforma si ar creste atât prezenta la vot, cât si rezultatul - lucru care s-a întâmplat la scrutinul din Rusia, scrie Novaia Gazeta. În cele din urma, presedintele a câstigat oficial alegerile cu un scor de 87, 28-. Cei trei „contracandidati” ai lui Putin în aceste alegeri au fost Nikolai Haritonov de la Partidul Comunist (care a obtinut oficial 4,31-), Vladislav Davankov de la Partidul Oamenilor Noi (3,85-) si Leonid Slutki de la Partidul Liberal Democrat (3,2-). ONG-ul Golos, care militeaza pentru drepturile alegatorilor, a publicat luni raportul sau privind alegerile prezidentiale din Rusia, vorbind despre lipsa observatorilor independenti si atmosfera de teama si coercitie care a predominat în timpul scrutinului. De asemenea, ONG-ul a afirmat ca puterile tot mai mari acordate politiei au dus la o crestere fara precedent a incidentelor violente. Autorii raportului au calificat alegerile din Rusia drept o farsa.   Kremlinul si-a dorit un sprijin de peste 80-   Tintele stabilite de Kremlin pentru aceste alegeri au fost modificate în timp, a dezvaluit si publicatia independenta ruseasca Meduza. Initial, oficialii de la Kremlin au însarcinat guvernele regionale sa asigure o prezenta la vot de 70- si un sprijin de 80- pentru Putin. Potrivit unui document de strategie electorala obtinut de Meduza, conducerea unei regiuni rusesti si-a stabilit exact acest obiectiv si a planuit sa îl atinga în primul rând prin mobilizarea angajatilor din sectorul public si a angajatilor companiilor apropiate statului. Însa, în saptamânile dinaintea votului, administratia Putin a început sa exprime „dorinta” ca presedintele în exercitiu sa obtina un scor de peste 80-, au declarat pentru Meduza doi oficiali regionali, sub acoperirea anonimatului. Prin urmare, sprijinul de 80- a fost perceput ca un minim absolut si multe regiuni au decis sa ajunga la 85-. Dupa cum a spus o sursa Meduza apropiata administratiei, seful blocului politic de la Kremlin, Serghei Kirienko, chiar „a vrut sa-i arate presedintelui cifre foarte mari - si asta a facut”. Un strateg politic care lucreaza cu administratia Putin într-o regiune din Rusia a evidentiat si un alt factor care a contribuit la rezultatele foarte mari pentru Putin. Potrivit acestuia, regiunile din estul Rusiei au ridicat stacheta prin numarul de voturi, determinând restul tarii sa le urmeze exemplul. „Orientul Îndepartat contabilizeaza rezultatele mai devreme si apoi celelalte regiuni vor sa arate cifre mai bune”, a explicat acest strateg pentru Meduza.   În cautarea legitimitatii percepute   În pofida victoriei clare a lui Putin, Kremlinul ar fi cheltuit peste 1 miliard de euro pentru propaganda în perioada premergatoare alegerilor. O mare parte din acest buget a fost alocata pentru infotainment, pentru a promova nationalismul, unitatea si valorile traditionale. În conditiile rezultatelor asteptate, Novaia Gazeta a încercat sa gaseasca si explicatii pentru efortul electoral al Kremlinului. Potrivit jurnalistilor rusi, Putin a încercat printre altele sa evite orice perceptie de ilegitimitate. Cercetarile au aratat de asemenea ca, desi alegerile pot prezenta un anumit risc pe termen scurt pentru dictaturi, ele pot contribui, de asemenea, la prelungirea autocratiilor. În ciuda tuturor întrebarilor privind validitatea lor, acestea sunt adesea prezentate în asa fel încât sa confere câstigatorului un anumit grad de legitimitate - atât în tara, cât si în strainatate - si ajuta, de asemenea, regimul sa adune informatii privind popularitatea sa. Kremlinul si Putin au respins criticile occidentale la adresa corectitudinii scrutinului, subliniind ca Rusia va deveni mai puternica dupa aceste alegeri.