Preşedintele Azerbaidjanului spune că pacea cu Armenia este mai aproape ca niciodată

Presedintele azer Ilham Aliyev a declarat ca tara sa este "mai aproape ca niciodata" de o pace cu Armenia, la jumatate de an dupa ce Azerbaidjanul a recapturat regiunea Karabah de la majoritatea sa etnica armeana, ceea ce a provocat un exod în masa al etnicilor armeni.  "Astazi, ne aflam într-o faza activa a discutiilor de pace cu Armenia", a declarat Aliyev dupa o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baku. "Acum suntem mai aproape de pace ca niciodata". Stoltenberg a declarat ca saluta pasul spre pace între cele doua natiuni. "Apreciez ceea ce spuneti despre faptul ca sunteti mai aproape de un acord de pace decât oricând. Si pot doar sa va încurajez sa profitati de aceasta oportunitate pentru a ajunge la un acord de pace durabil cu Armenia", a spus Stoltenberg. În decembrie, vecinii din Caucazul de Sud au emis un comunicat comun în care au afirmat ca doresc sa ajunga la un acord de pace si, de atunci, au avut numeroase discutii, inclusiv doua zile de negocieri la Berlin, în februarie. Armenia crestina si Azerbaidjanul majoritar musulman au intrat pentru prima data în razboi din cauza regiunii separatiste Nagorno-Karabah în 1988. Dupa decenii de dusmanie, Azerbaidjanul a recuperat în septembrie Karabakh, controlat de majoritatea sa etnica armeana din anii 1990, desi este recunoscut la nivel international ca parte a Azerbaidjanului. Ofensiva a determinat majoritatea celor 120.000 de etnici armeni din regiune sa fuga în Armenia vecina. Armenia a descris ofensiva drept o epurare etnica. Azerbaidjanul a negat acest lucru si a declarat ca persoanele care au fugit ar fi putut sa ramâna si sa fie integrate în Azerbaidjan. Elementele cheie pentru asigurarea unui tratat sunt demarcarea frontierelor si stabilirea unor coridoare regionale de transport prin teritoriul fiecaruia. Armenia a ridicat, de asemenea, problema stabilirii controlului asupra enclavelor etnice de pe ambele parti ale frontierei.