„Aici e foarte frumos. Piaţa Unirii îmi aminteşte de o stradă din Odesa, Deribasovskaya. Mă face să mă simt ca acasă”. Interviu cu o studentă din Ucraina

Sabina Gyrniets este o tânara de 19 ani, venita din Ucraina, orasul Odesa, pentru a studia în România, la Iasi. Este studenta la Facultatea de Litere de la „Al.I. Cuza”. Tânara este pasionata de fotografie si de limbile straine .Astazi, o sa va prezentam pe scurt interesanta ei poveste. - Ce te-a facut sa alegi sa faci universitate în România? Si de ce la Iasi? - Am ales sa fac o facultate în România pentru oportunitatea de a învata limba româna, dar si pentru ca mi-am dorit sa studiez într-o tara europeana. Nu m-am gândit exact la Iasi atunci când am decis sa vin în România. Iasul a fost o alegere spontana, dar nu regret. Iasiul e foarte frumos, „Piata Unirii” îmi aminteste de o strada din Odesa, care se cheama „Deribasovskaya”. Aceasta ma face sa ma simt ca acasa. - Ai vorbit limba româna în Ucraina, sau ai învatat-o aici? Cât de greu ti-a fost sa o înveti si cât îti e de greu sa o vorbesti acum? - Eu întelegeam oarecum limba româna înca de când eram acasa, dar nu am vorbit-o niciodata. Acum învat sa scriu si sa vorbesc corect. Îmi e destul de greu uneori când pronunt unele cuvinte, dar oamenii de aici sunt întelegatori, de aceea nu întâmpin probleme foarte mari.   - Cum se comporta profesorii/colegii cu tine? - Nu am simtit nicio secunda discriminare. Atât profesorii, cât si colegii se comporta normal, ma trateaza cu egalitate si sunt prietenosi. La început mi-a fost putin mai greu sa gasesc un punct de vedere comun ca sa-mi fac prieteni, dar acum m-am obisnuit si totul e bine.   - Tinând cont de ce se întâmpla în tara ta, cum e viata ta aici? Ti-a fost complicat sa te adaptezi? - Viata mea aici e buna, dar totusi gândul meu mereu e acasa, la familia mea. Nu mi-a fost greu sa ma adaptez, dar e foarte greu sa-mi stapânesc dorul. Ma simt mai bine dupa vacanta, când ma întorc de acasa.   - Cum ai trecut peste acest gând, ca la tine în tara e razboi? - La început am fost foarte stresata. Nu puteam sa cred ca una ca aceasta se poate întâmpla cu tara mea. Deja cumva suntem obisnuiti cu gândul acesta, ca la noi acasa e razboi.   - Ce cred tinerii din Ucraina legat de conflictul cu Rusia? - Nu pot vorbi din numele tuturor tinerilor din Ucraina despre conflictul cu Rusia, dar stiu sigur ca toti ne dorim sa se termine totul. Ne dorim viata de dinainte, când era liniste si pace, când nu ti-era frica sa iesi din casa la o plimbare, si când iesiai din casa cu gândul ca te vei întoarce si înapoi, dar nu ca poti muri în orice clipa.   - Ce stiai, înainte sa vii aici, despre România? - Înainte de a veni aici, din pacate, tot ce stiam despre România este ca exista o tara vecina cu asa nume si capitala acesteia este Bucuresti. Acum însa vad ce frumoasa este, ce oameni buni are si ce traditii minunate sunt aici. Oamenii de aici sunt diferiti fata de cei din Ucraina. Nu se grabesc niciodata, dar sunt mereu în miscare. Si noi suntem mereu în miscare, dar suntem mai grabiti sa ajungem undeva. Aici e mai linistit. M-am mirat ca în weekend românii merg la o plimbare sau la o cafenea, iar în Ucraina oamenii se relaxeaza, dar pentru ca doar atunci au mai mult timp liber de obicei îl dedica treburilor casnice.   - Planurile de viitor ti le faci gândindu-te la Ucraina, la România, sau la Europa? - Nu stiu ce va fi în viitor, nimeni nu stie, dar îmi fac planurile cu gândul la Europa sau România, sigur nu Ucraina.   - Material, sau financiar vorbind, razboiul te-a afectat cumva în mod direct, pe tine sau familia? În ce mod simti asta? - Nu as vrea sa vorbesc prea multe despre razboi. Moral ne-a distrus pe toti. Orasul meu frumos si drag acum e de nerecunoscut, bombardat, totul stricat, totul jalnic...   - În general, aici în România sondajele arata ca populatia e majoritar de partea Ucrainei, împotriva Rusiei. Dar sunt si oameni cu sentimente opuse aici. Ai simtit undeva pe aici astfel de sentimente? - Poate ar trebui sa ma consider norocoasa din acest punct de vedere, dar eu nu am întâlnit oameni care sa-mi zica direct ca „Eu sunt de parte Rusiei” si „Voi sunteti vinovati”. Am o viata linistita aici, si în general, oamenii nu-mi pun întrebari legate de conflict pentru nu a ma supara sau pentru ca sa nu-mi aminteasca despre aceasta dura realitate.   - Cum simti ca se raporteaza oamenii de aici, colegii etc. la tine, ca fiind/venind din Ucraina, o tara aflata în razboi? - Dupa cum am mai spus, oamenii nu se comporta diferit cu mine. Cei de aici ma ajuta mereu când am nevoie. Probabil s-ar fi comportat altfel daca veneam aici exact atunci când a izbucnit razboiul, dar acum lumea e obisnuita cu situatia din tara lor vecina. Toate articolele din noua sectiune ZdI “Ziarul Studentesc”, AICI Despre noul proiect ZdI “Ziarul Studentesc” citeste AICI