Experienţe studenţeşti unice, în Olanda. „O cameră single cu baia şi bucătăria la comun, 500 de euro”

Sebastian Tudorache este student la Facultatea de Fizica în cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”, iar în semestrul I al celui de-al III-lea an de studii a plecat cu programul Erasmus în Olanda, la Universitatea din Groningen. ”Bursa a fost 534 de euro pe luna, cazarea a fost fix cât bursa. Mâncarea nu costa foarte mult, dar nici prea putin. Undeva la 300 de euro pe luna era minimul pentru mâncare si utilitati. Pe parcurs m-au ajutat parintii, dar aveam si bursa de merit de la UAIC. Parintii mi-au spus ca e mai rentabil sa ma sustina în Groningen, unde primeam bursa Erasmus, decât în Iasi, unde ma ajutau si cu chiria.” „Sunt oameni care stau în corturi pentru ca nu gasesc cazari sau case” În Olanda exista o agentie numita SSH Student Housing, obiectivul acesteia este de a ajuta studentii sa gaseasca locuri de cazare în camine. Pentru o camera single cu baia si bucataria la comun, pretul este de aproximativ de 500 de euro. Pentru a rezerva o astfel de camera, studentul trebuie sa plateasca prima si ultima luna de cazare, precum si o garantie de 100 de euro. „Când am ajuns acolo, în aeroportul din Amsterdam, mi-am pierdut bagajul. Jumatate din avion si-a pierdut bagajul. Am vazut Amsterdamul frumos, însorit, si eu fugeam în costum spre un Bolt. Am stat la un camin pentru studentii internationali. E next to impossible (mai mult decât imposibil, n.r.), nu gaseam o cazare daca nu îmi oferea universitatea optiune.”, a relatat studentul.   “Am primit si un sampon”   „Pe langa faput ca îti dau o camera la camin, am primit si niste utilitati, un sampon si o harta care îti explica cum sa te descurci în Groningen. Aveam la mine laptopul si telefonul, dar nu aveam încarcatorul, pentru ca care era în bagajul pierdut. Am cautat un magazin de electronice. Pe drum am gasit un magazin pe care scria ceva în olandeza, eu nu stiu olandeza. Am vazut doi baieti care mergeau pe strada, i-am oprit, i-am întrebat ce scrie acolo si mi-au zis «Daca vrei, poti sa te angajezi aici». Le-am explicat situatia, ca mi-am pierdut bagajul si ca sunt în cautarea unui încarcator. Unul dintre ei mi-a spus ca sta aproape de locul în care eram, ca are el sa-mi dea un încarcator. Mi l-a lasat de tot, îl am si acum. Asta a fost prima mea zi acolo...” La Universitatea din Groningen se foloseste o aplicatie pentru toate cursurile, BrightSpace. În cadrul facultatii la care a fost Sebastian, prezenta la cursuri si seminarii nu era obligatorie. Toate resursele necesare erau disponibile în aplicatia respectiva, fiind folosite carti internationale de catre profesori pentru structurarea cursurilor. „În România, toti profesorii îsi bazeaza cursurile pe, în mare parte, nimic. Ni se recomanda o bibliografie la începutul cursului si, daca vrei sa o citesti, o citesti, daca nu, nu. Cursul nu se bazeaza neaparat pe acea bibliografie. Acolo ni se spunea «Cititi 10 pagini din cartea asta», si în momentul în care te duceai la curs se reluau acele 10 pagini. Aici, daca citesti o carte din bibliografie, profesorii oricum vor face cursul lor - poti sa nu regasesti ce ai citit. Nu pot sa zic ca e neaparat un lucru bun ca e asa în Olanda, dar ai posibilitatea de a citi si învata cartea pe cont propriu, sa dai examenul si sa treci”, spune studentul.   “Ei au un standard, nu pun 10 usor”   „Din punctul meu de vedere, examenele nu a fost foarte grele, dar eu mergeam la biblioteca în fiecare zi. Majoritatea studentilor cu care am vorbit acolo au spus ca e dificil. Si, într-adevar, e . Ei au un standard: nu pun 10 usor. Eu voiam sa iau macar o nota de 10 ori la Fizica Cuantica, ori la Fizica Termala.”, Studentul a reusit sa obtina nota 10 la ambele discipline. FOTO: Gândurile studentilor din camin pentru Sebastian „Aveam în camin un grup de oameni cu care ma întelegeam foarte bine, dar tot caminul era foarte degajat. Cred ca a fost greseala mea ca am stat doar cu câtiva oameni, când puteam sa stau cu toti. Erau în jur de 50 de studenti acolo. M-am înteles foarte bine si cu niste olandezi care nu erau din camin; m-am întâlnit cu un olandez în autobuz, m-a luat la el acasa sa bem ceai, mi-a cumparat înghetata. În 22 de ani de viata nu am întâlnit un necunoscut sa ma invite la el acasa nicaieri în România”. „Nu ma simteam prea bine în ultimele zile. Îi vedeam pe toti plecând. Trebuia si eu sa plec. Îmi facusem prieteni pe care nu stiu daca am sa-i mai vad vreodata. Probabil pentru oricine nu a trecut prin asta nu suna mare lucru, dar, în momentul în care simti, te distruge.” În Groningen, aproximativ 75- din populatie e compusa din oameni sub 35 de ani. Multi sunt studenti La unele cursuri ale facultatii de fizica la care a fost Sebastian, în sala erau si câte 300 de studenti. Toate articolele din noua sectiune ZdI “Ziarul Studentesc”, AICI Despre noul proiect ZdI “Ziarul Studentesc” citeste AICI