Este seceta din Iaşi cauzată de rachetele antigrindină? Păreri împărţite între fermierii locali. Se anunţă proteste

Fermierii din întreaga tara solicita Ministerului Agriculturii suspendarea imediata a sistemului antigrindina, cel putin pâna când nu se vor prezenta studii clare care sa ateste eficienta si impactul asupra agriculturii. Mai multi cultivatori de cereale se plâng ca tehnologia antigrindina provoaca seceta, consecinte care se vad tot mai mult, de la un an la altul, odata cu folosirea acestui sistem si extinderea lui.   Sistemul antigrindina face mai mult rau decât bine! Este concluzia la care au ajuns mai multi fermieri din România, printre care si reprezentantii Forumului Agricultorilor si Procesatorilor Profesionisti din România (APPR), care au cerut, recent, ministerului de resort suspendarea imediata a acestei tehnologii. În caz contrar, ei ameninta cu proteste, dupa cum se precizeaza într-un comunicat de presa dat publicitatii. Concret, APPR solicita Ministerului Agriculturii sa tina la sol rachetele antigrindina, pâna când, spune asociatia, autoritatile nu vor dovedi eficienta si impactul acestora asupra agriculturii, printr-un studiu care sa urmareasca atât cantitatea de precipitatii, monitorizarea traiectoriei rachetelor si a locului de deflagratie, precum si procedura de tragere în ansamblul ei. Aceste semnale vin la scurt timp dupa ce si Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante tehnice Vrancea a anuntat recent ca ia în calcul sa protesteze daca nu se vor lua masuri în legatura cu sistemele antigrindina. „Sistemul antigrindina, în ciuda scopului sau initial de a proteja culturile agricole a generat o serie de efecte dezastruoase asupra activitatilor agricole din zonele de influenta, aspect confirmat si documentat de catre membrii nostri fermieri din judetele Vrancea, Prahova, Iasi”, dupa cum precizeaza Forumul Agricultorilor din România. În acest sens, oficialii din Agricultura au fost înstiintati în repetate rânduri de aceasta situatie, si chiar si-au luat angajamentul de a prezenta un studiu de impact privind efectul sistemului antigrindina. Când se va întâmpla asta, ramâne de vazut. Cert este ca mai multe asociatii de fermieri ameninta ca ies din nou în strada, daca autoritatile nu vor actiona în consecinta. ”Eu sunt ferm convins ca acest sistem are si partea lui buna, mai ales acum în contextul schimbarilor climatice, cu tot mai multe fenomene extreme, dar nu trebuie sa pierdem din vedere efectele acestui sistem, riscurile, printre care si lipsa de precipitatii. Exista studii în domeniu, cu rapoarte cauza-efect ale rachetelor antigrindina. Si nu sunt fermier de ieri. Am 22 de ani în domeniu. Chiar am urmarit cum stau lucrurile si nu numai eu. Anii în care am avut furtuni urâte, grindina si s-au folosit astfel de sisteme, cel putin urmatoarele 8-10 saptamâni niciun strop de ploaie, local, în timp ce în alte judete, ploi torentiale”, a spus Florin Orzan, un cultivator de cereale din Iasi. Acesta a apreciat ca odata cu tehnologia de interventii active în atmosfera, în România, a scazut semnificativ cantitatea de precipitatii, mai ales în zonele limitrofe punctelor de lansare a rachetelor antigrindina. ”Eu zic ca fiecare are dreptul sa-si apere afacerea. Pe mine ma afecteaza grav sistemele astea, chiar provoaca seceta, dar sunt sigur ca nu toti sunt de acord cu mine, având în vedere ca si în Iasi s-au investit bani multi în astfel de sisteme. Cei care au livezi, vii pe suprafete mari si multi altii”, a mai adaugat fermierul din Iasi.  ”Eu nu cred ca avem seceta din cauza acestor sisteme antigrindina” Alti fermieri din Iasi sunt însa de alta parere. Considera ca efectele grindinei sunt mult mai devastatoare decât cele ale secetei si nu cred ca rachetele antigrindina sunt responsabile pentru lipsa de precipitatii din ultimii ani. ”Lumea e suparata ca e seceta. Nu cred eu ca influenteaza o racheta, care are o putere infima, fata de fronturile astea atmosferice. Dar sa-ti demonstreze cineva sigur, 100-, ca exista o influenta a rachetelor antigrindina si lipsa de precipitatii, nu cred ca e posibil asa ceva. Adica asta e parerea mea”, a afirmat Cezar Musteata, un alt fermier din judetul Iasi. Acesta nu a exclus însa ca tehnologia antigrindina poate avea, la un nivel mai restrâns, zonal, si astfel de efecte, dar nu considera ca sistemul este de vina pentru seceta din întreaga tara. ”Pe plan local, microzonal sa zicem, mai redus cred ca au un efect sa împrastie norii de grindina. Se cunosc norii acestia, Mammatus se numesc si arata asa, ca o multime de chifle de pâine, una lânga alta. Si rachetele lovesc în norii aia. Chiar am un prieten care are niste tunuri cu acetilena care trimit un bum sonic sa sparga norii. Deci, cred ca efectul ar fi doar local, sa zicem. Nu cred eu ca din cauza unui sistem antigrindina, nu mai avem precipitatii deloc în tara. Si pâna la urma, grindina face mult mai mult rau decât face seceta. Grindina distruge tot”, a mai apreciat fermierul. În România, anul trecut sezonul de combatere a caderilor de grindina a început cu peste 100 de puncte de lansare a rachetelor antigrindina, urmând ca pe parcurs alte astfel de sisteme sa fie puse în functiune. La Iasi figureaza în acest moment, 12 puncte de lansare a rachetelor antigrindina. Vorbim de investitii anuale de milioane de euro, pe care statul român vrea sa le extinda în toata tara.  De exemplu, numai o racheta antigrindina costa peste 1.500 de euro, iar într-un an se folosesc în medie, în România, în jur de 4.000 . Sistemul National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor functioneaza în România de aproximativ 20 ani, fara întrerupere si exista trei centre zonale de coordonare, respectiv Moldova, Muntenia si Transilvania.