Cum se alege secretarul general al NATO - Iohannis vrea să conducă cea mai puternică alianţă militară din istorie

Presedintele Klaus Iohannis si-a lansat oficial candidatura la functia de secretar general al NATO pe fondul temerilor statelor est-europene ca vor fi lasate pe dinafara la împartirea functiilor de top la nivelul Aliantei Nord Atlantice, precum si la vârful Uniunii Europene. În acest moment, candidatura premierului olandez Mark Rutte la functia de secretar general al NATO este sustinuta, potrivit Reuters, de 20 dintre cele 31 de state membre, dintre care nu lipsesc marile puteri SUA, Marea Britanie, Franta si Germania. „Ce credibilitate morala are tipul asta?” Cu toate acestea, în rândul multor membri mai noi ai aliantei, în special al celor care se învecineaza cu Rusia, Belarus si Ucraina, propunerea a fost întâmpinata cu mult mai putin entuziasm, comenteaza POLITICO într-o analiza publicata recent. „Ce credibilitate morala are tipul asta?”, a declarat fostul presedinte estonian Toomas Hendrik Ilves, aratând ca Olanda nu si-a respectat angajamentul NATO de a cheltui 2- din PIB pentru aparare în timpul celor 13 ani în care Rutte a fost prim-ministru. Premierul estonian Kaja Kallas nu si-a depus candidatura Premierul estonian Kaja Kallas nu si-a depus candidatura, dar si-a exprimat interesul anul trecut. „Daca ne gândim la un echilibru geografic, va fi al patrulea secretar general (al NATO) din Olanda”, a declarat Kallas pentru podcastul Power Play al POLITICO. „Si apoi se pune problema (daca) exista tari de rangul întâi si tari de rangul doi în NATO. Suntem egali sau nu suntem egali? Deci aceste întrebari ramân în continuare”, a adaugat ea. De altfel, Klaus Iohannis a declarat în discursul de anunt al candidaturii ca este de parere ca „NATO are nevoie, la rândul sau, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contributie valoroasa în discutiile si deciziile adoptate în cadrul NATO”. Tarile est-europene au ocupat putine dintre posturile de conducere ale UE si NATO de când majoritatea lor au aderat la cele doua institutii în 2004, la aproximativ 15 ani dupa caderea Cortinei de Fier. În România, numele lui Klaus Iohannis a fost invocat si pentru o functie la nivel înalt european. Secretarul general al NATO este o personalitate politica (civil) de rang înalt dintr-o tara membra NATO, numita de statele membre pentru un mandat de patru ani. Selectia se realizeaza prin consultari diplomatice informale între tarile membre, care propun candidati pentru post. Nicio decizie nu este confirmata pâna când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat. Pozitia a fost detinuta în mod traditional de o personalitate politica europeana de rang înalt. Actualul secretar general nu mai ramâne în functie Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus categoric sa ramâna în continuare în fruntea Aliantei dupa luna octombrie a acestui an, când îi expira mandatul, în conditiile în care mandatul i-a fost prelungit deja din cauza izbucnirii razboiului din Ucraina. Numele lui Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru a-i urma la sefia NATO lui Jens Stoltenberg, în trecut. Înainte ca mandatul actualului secretar general al NATO sa fie prelungit, presedintele era pe lista posibililor succesori. De altfel, în 2022, presedintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea de a fi succesorul lui Jens Stoltenberg la sefia NATO. „Daca mi s-ar face o astfel de propunere, as evalua situatia foarte serios si as face o declaratie publica”, spunea seful statului la vremea respectiva.