De ce discursul regionalist ardelean sau bănăţean are succes mai mare decât cel moldovean? Exemplul autostrăzilor din Ungaria

Relativul succes economic al regiunilor occidentale ale României se bazeaza însa (în primul rând!) pe o conjunctura teritoriala favorabila investitiilor straine, care reprezinta sursa principala a cresterii economice. Acestea se localizeaza în zonele cu cea mai mare accesibilitate la inima economica a UE. Un teritoriu national caruia îi lipseste infrastructura de transport moderna (autostrazile, de exemplu) va avea ritmuri diferentiate de crestere, bazate pe proximitatea fata de zona centrala a Europei. Regionalizarea. Catre un model de buna guvernanta a României (Editura Polirom, Iasi) e titlul volumului aparut în librarii în decembrie, anul trecut, volum coordonat de Alexandru Cohal, Dorin Dobrincu si subsemnatul. Pâna în prezent, acesta a fost lansat în patru mari localitati ale tarii: Iasi, Bucuresti, Târgu Mures si Cluj, urmând ca în saptamânile viitoare sa fie lansat si în alte mari orase regionale. Întâlnirile si discutiile cu reprezentanti ai mediului academic, ai unor ONG-uri cu orientare regionalista, cu jurnalisti si cu reprezentanti ai unor diverse categorii socio-profesionale ne-au edificat asupra faptului ca exista diferente între abordarile discursurilor regionaliste din Moldova si din Transilvania. Un fapt e cert: în raport cu acum câtiva ani, discursul regionalist al moldovenilor din partea apuseana s-a articulat si a capatat consistenta. Acest fapt ne bucura, pentru ca doar asa vom fi capabili sa ne sustinem interesele regiunii noastre într-o constructie nationala mai etica si mai echitabila din punctul de vedere al arhitecturii teritoriale si al politicilor regionale. Însa, spre deosebire de regionalistii ardeleni (sau banateni!), ce au ajuns deja la o popularizare relativ avansata în rândul populatiei a discursului, noi va trebui sa facem eforturi suplimentare pentru a avea un impact asemanator, din cel putin doua motive. Primul ar fi ca unei periferii mai înstarite îi e mai lesne sa-si articuleze un discurs regionalist, prin care sa-si arate nemultumirea fata de guvernanta centralizata, indiferent daca se bazeaza, sau nu, pe realitati obiective. De ce? E usor sa sustii ca participi cu mai mult la prosperitatea României decât primesti! Cel de-al doilea motiv e legat de existenta celei de-a doua Moldove! Sa le luam pe rând. Desi mai putin teoretizat, discursul regionalist ardelean e simplu si percutant în rândul locuitorilor transilvaneni, care-si reconstruiesc cu succes teritorialitatea. Acesta se bazeaza pe multiculturalitate si, mai ales, pe harnicia ardelenilor. De multiculturalitatea înradacinata în matricea identitara nu mai poate fi vorba în Moldova, o regiune omogenizata, începând cu a doua jumatatea secolului al XIX-lea. În plus, multi dintre noi considera o virtute aceasta stare de fapt. Probabil, un reper al provincialismului nostru, care alaturi de celelalte mecanisme distructive ale teritorialitatii noastre regionale au alimentat o veritabila lene a comunitatilor locale. Harnicia e virtutea cel mai des invocata de toate comunitatile, indiferent de scara la care le privim (de la cea locala, la cea regionala sau nationala) sau de localizarea lor în teritoriu. Totul e sa fim eficienti în harnicia noastra! Aceasta e calitatea cel mai usor de introdus în ecuatia reteritorializarii ardelene. Dovada stau datele economice, care cresc într-o maniera spectaculoasa în dreptul judetelor occidentale ale României. Relativul succes economic al regiunilor occidentale ale României se bazeaza însa (în primul rând!) pe o conjunctura teritoriala favorabila investitiilor straine, care reprezinta sursa principala a cresterii economice. Acestea se localizeaza în zonele cu cea mai mare accesibilitate la inima economica a UE. Un teritoriu national caruia îi lipseste infrastructura de transport moderna (autostrazile, de exemplu) va avea ritmuri diferentiate de crestere, bazate pe proximitatea fata de zona centrala a Europei. În România, distanta fata de cele mai apropiate capete ale retelei europene de autostrazi, care se afla, cu exceptia judetelor Arad si Timis, în Ungaria, a jucat în ultimii ani rolul de filtru al marilor investitii. E necesar sa precizam ca acest gradient structural al dezvoltarii pe vectorul vest-est nu functioneaza doar în cazul României, ci e valabil pentru toate statele est-europene. Însa, în statele care si-au rezolvat conectarea tuturor regiunilor la autostrazi, ecartul de dezvoltare între vest si est tinde sa se atenueze. Este si cazul Ungariei vecine, care, în decembrie 2005 si în decembrie 2006, a finalizat cele doua autostrazi principale ale Alföld-ului (Câmpia din estul statului maghiar), realizând jonctiunea Szeged-ului, prin Kecskemét, respectiv a oraselor Nyíregyháza si Debrecen cu Budapesta. Mai tineti minte ca în primiiani de la intrarea României în UE, foarte multi oradeni si-au cumparat case în Ártánd si Biharkeresztes (doua localitati apropiate de granita cu România, care se depopulau într-o maniera agresiva), pentru ca acolo erau mai ieftine decât în tara noastra!? Acest fapt putea fi considerat un reper al saraciei estului Ungariei vremii în raport chiar cu unele zone din România, ce-i drept urbanizate. Nu mai e cazul sa le plângem de mila oraselor din Alfold. În anii imediat urmatori au aparut si marile investitii: Mercedes - la Kecskemét, Lego si Continental - la Nyíregyháza. Si e vorba de doua orase intermediare, de talia Botosanilor. Chiar daca ne-am limita doar la aceste exemple si tot ar fi suficient sa ne facem o idee despre forta de atractie a unui teritoriu deservit de o infrastructura moderna. Si din aceasta cauza vrea Moldova autostrada sau autostrazi, mai degraba: A7, cea  care urmareste, în linii mari, valea Siretului, realizând jonctiunea dintre sudul tarii cu nordul Moldovei si A8, care va lega Iasul si asezarile Moldovei de Ardeal si mai departe catre Europa Centrala prin zona mediana a regiunii noastre. Ambele relatii au avantajul ca pot deveni sectoare deosebit de importante ale unor sisteme de circulatie transcontinentale: A7 pe directia Nord-Sud, iar A8 pe Vest-Est. (Pe data viitoare) George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi