În România, un bolnav de cancer din 3 moare cu zile

În fiecare an, în România, sunt mentionate peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologica, iar totalul deceselor este cu 48- mai mare decât media europeana, potrivit datelor furnizate pentru anul 2022 de Globocan (Global Cancer Observatory). Pe de alta parte, numarul cazurilor noi de cancer a fost cu 21- mai mare în 2023, comparativ cu anul anterior, iar numarul bolnavilor de cancer din România, aflati în evidenta medicilor, a depasit 550.000 de persoane, conform informatiilor furnizate de Institutul National de Sanatate Publica (INSP). De asemenea, datele Registrului European privind Inechitatile în Cancer arata ca România înregistreaza cea mai ridicata rata de mortalitate prematura prin cancer de sân si cancer de col uterin din Europa, precum si a patra cea mai ridicata rata de mortalitate prematura prin cancer pulmonar. ”În timp ce restul tarilor europene se concentreaza pe initiative menite sa îmbunatateasca bunastarea fizica si psihologica a pacientilor cu cancer, asigurându-se ca nevoile lor complexe sunt satisfacute cu empatie si expertiza, România regreseaza în ceea ce priveste accesul la tratamentul potrivit, pentru pacientul potrivit. În timp ce restul tarilor europene se concentreaza pe preventia cancerelor si depistarea timpurie a acestora, în faze incipiente, si pe tratarea cu medicamente inovatoare cu intentie curativa, România abia reuseste sa asigure accesul la chimioterapie si servicii medicale de baza”, a declarat Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).  Practic, potrivit datelor puse la dispozitie de Registrul European privind Inechitatile în Cancer, în România, 1 din 3 decese prin aceasta boala reprezinta un deces prematur. Numai în anul 2020 au fost înregistrate, la segmentul de vârsta 15-65 ani, 19.100 de decese premature, ceea ce înseamna pierderi anuale de 941 milioane de euro si 170 de ani de viata potential productiva pierduti.   ”Cifrele sunt impresionante, dar realitatea este si mai tulburatoare. De exemplu, de peste un an de zile, pacientii asteapta cele 39 de noi optiuni de tratamente care au obtinut avizul de la ANMDM, dar Guvernul s-a multumit doar sa le puna în transparenta decizionala. Dintre acestea, 11 indicatii sunt fara alternativa terapeutica sau indicatii si  care se adreseaza unor patologii rare si/sau orfane. Stiti ce înseamna acest lucru? Ca oamenii care au nevoie de aceste medicamente mor, pentru ca în România aceste medicamente  nu exista. O parte din aceste tratamente pot creste sansa la viata pentru peste 13.000 de pacienti care în acest moment nu au o speranta reala pentru ”un mâine”. Un exemplu concret este cel al pacientelor cu unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer de sân, cancerul de sân triplu negativ, unde peste 800 de femei tinere ar putea avea un viitor, daca sunt depistate timpuriu. Însa, în acest moment, acestea nu pot beneficia de un tratament cu intentie curativa, tratament aprobat la nivel european înca din luna mai 2022. În aceste conditii, o parte dintre acesti pacienti lupta sa îsi câstige dreptul la viata în instanta. Altii fac eforturi disperate pentru a-si asigura accesul la aceste tratamente prin alte tari”, a completat Cezar Irimia. La nivel global, peste 35 de milioane de noi cazuri de cancer sunt prevazute în 2050, o crestere de 77- fata de cele 20 de milioane de cazuri estimate în 2022. Cresterea rapida a cancerului la nivel mondial reflecta atât îmbatrânirea si cresterea populatiei, cât si schimbarile în ceea ce priveste expunerea oamenilor la factorii de risc, dintre care mai multi sunt asociati cu factori socio-economici. Cercetatorii indica mai multi factori ca fiind cei care determina cresterile preconizate ale ratelor de cancer, cum ar fi obezitatea, consumul de tutun si de alcool, precum si factori de mediu precum poluarea aerului. Organizatia Mondiala a Sanatatii, inclusiv prin initiativele sale privind cancerul, lucreaza intens cu peste 75 de guverne pentru a dezvolta, finanta si implementa politici de promovare a îngrijirii cancerului pentru toti. Agentia ONU spune ca, pentru a extinde aceasta activitate, sunt necesare de urgenta investitii majore pentru a aborda inegalitatile globale în ceea ce priveste rezultatele cancerului. ”Speram ca acest lucru sa se întâmple pentru ca, asa cum am aratat în nenumaratele luari de pozitie, România se afla pe contrasens, având un decalaj de cel putin 6 ani în urma tarilor responsabile care înteleg sa aiba grija de cetatenii lor”, a conchis Cezar Irimia.  Practic, Agentia ONU mentioneaza ca de exemplu, în tarile cu un indice de dezvoltare umana foarte ridicat (IDH) - o masura a realizarilor în materie de sanatate, educatie si nivel de trai - 1 din 12 femei va fi diagnosticata cu cancer de sân, iar 1 din 71 va muri din aceasta cauza. În tarile cu IDH scazut, doar 1 din 27 de femei va fi diagnosticata cu cancer de sân, dar 1 din 48 va muri din aceasta cauza, în mare parte din cauza diagnosticarii târzii si a lipsei de acces la tratamente. Inegalitatile au fost observate si în ceea ce priveste serviciile pentru cancer, cum ar fi radioterapia si transplantul de celule stem. „Noul sondaj global al OMS face lumina asupra inegalitatilor majore si a lipsei de protectie financiara în ceea ce priveste cancerul în întreaga lume, populatiile, în special în tarile cu venituri mici, neavând acces la elementele de baza ale îngrijirii oncologice”, a declarat dr. Bente Mikkelsen, director al Departamentului de Boli netransmisibile al OMS, într-un comunicat de presa cu ocazia Zilei Mondiale  de Lupta Împotriva Cancerului, care a avut loc pe data de 4 februarie. În tara noastra, acest eveniment si-a propus sa puna pe agenda publica problematica oncologiei românesti, cu toate componentele sale: screening populational pentru o diagnosticare precoce, investigatii genetice si moleculare pentru acces la terapii tintite, cresterea calitatii vietii pacientilor cu cancer, solutii pentru eliminarea discontinuitatii tratamentelor, monitorizare si programe de reabilitare. De aceasta data, conform FABC, focusul a fost centrat pe testimonialele pacientilor, pe povestile de viata ale acestora, pe experientele lor în sistemul medical românesc, pe realitatile traite zilnic de acestia în sistemul de sanatate, toate în contextul lipsei implementarii Planului National de Prevenire si Combatere a Cancerului. Pe plan international, pentru Ziua Mondiala a Cancerului, Alianta pentru Echitate în Îngrijirea Cancerului si grupurile de sanatate publica solicita politici care sa sporeasca diversitatea în cadrul studiilor clinice, sa îmbunatateasca accesul la screening si la depistarea precoce si sa ofere mai multe servicii pentru pacienti.