Stelele masive pot “evapora” materia necesară pentru a forma planete

Stelele masive pot "evapora" materia necesara pentru a forma planete gigantice precum Jupiter, potrivit primei observatii a acestui fenomen, ce a fost raportata într-un studiu publicat în revista Science, informeaza AFP. O echipa internationala de astronomi condusa de cercetatori de la Centrul National de Cercetari Stiintifice din Franta (CNRS) a observat un sistem planetar în formare, d203-506, pentru a confirma ceea ce preziceau deja modelele teoretice. Situat la marginea nebuloasei Orion, acest sistem mic si foarte tânar beneficiaza, în teorie, de toate conditiile necesare pentru a produce cel putin un gigant gazos precum Jupiter sau Saturn, adica o planeta alcatuita în principal din hidrogen si heliu. Steaua modesta din centrul d203-506 este înconjurata de un disc protoplanetar, în acest caz un nor de gaz, care, teoretic, serveste drept materie prima pentru formarea planetelor gazoase. Dar, spre ghinionul sau, micul sistem planetar este supus unei radiatii ultraviolete foarte puternice provenind de la stele masive din apropiere, din roiul stelar Trapez. Aceste stele sunt de aproximativ zece ori mai masive decât Soarele si, mai ales, de 100.000 de ori mai luminoase, potrivit unui comunicat de presa publicat de CNRS. Radiatia lor încalzeste norul de gaz într-un proces cunoscut sub numele de foto-evaporare. Fenomenul ridica moleculele de hidrogen din acest nor la temperaturi atât de mari încât acestea încep sa circule cu o viteza suficienta pentru a scapa de atractia stelei. Înainte de a se disipa la o distanta mare în spatiul interstelar. Consecinta acestei iradieri este "suficienta pentru a scoate gazul din discul (protoplanetar) în mai putin de un milion de ani", potrivit autorilor studiului publicat joi. Si, prin urmare, "suficient de rapid pentru a afecta formarea de planete gigantice în interiorul discului", au concluzionat ei. Observarea fenomenului a fost posibila prin combinarea datelor provenite de la telescopul spatial James Webb si de la radiotelescopul terestru ALMA. AGERPRES