Cum afectează invazia Ucrainei stabilitatea Rusiei? Cinci scenarii

Ce se va întâmpla cu Rusia. Dupa doi ani de la invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Federatia Rusa, mai multi specialisti în relatii internationale si studii de securitate avanseaza posibile scenarii privind situatia statului rus dupa încheierea razboiului. Expertii considera ca victoria Ucrainei va fi momentul care va pune capat agresiunii rusesti. Cu toate acestea, atentia lor este concentrata mai mult asupra posibilelor evolutii legate de destinul politic al lui Vladimir Putin si cercului sau de apropiati. Prin urmare, specialistii în relatii internationale iau în calcul ce se va întâmpla în Rusia în cazul în care Putin va ramâne în functie, daca va fi înlaturat fortat de la putere sau daca intervin cauze naturale, cum este decesul. PRESShub a realizat o sinteza a acestor scenarii având la dispozitie doua surse publice, ambele publicate la începutul acestui an: un studiu realizat de catre Institutul Central Asia-Caucaz, denumit „Silk Road Paper” si un raport al think tank-ului american The Atlantic Council care avanseaza 5 scenarii posibile privind viitorul Rusiei. Scenariul 1: Mentinerea regimului lui Putin Primul scenariu – si cel mai probabil – presupune continuarea starii actuale în Rusia. Vladimir Putin va ramâne presedinte, iar retorica anti-Occident si înabusirea oricarei forme de opozitie vor persista. Putin va încerca sa îsi întareasca regimul prin izolarea tot mai accentuata a economiei nationale si transformarea ei într-una de razbois1t, precum si prin folosirea legii martiale pentru înlocuirea administratiei civile cu una militara. Aceste lucruri vor putea fi îndeplinite usor, dat fiind ca societatea civila rusa este absenta din cauza represiunii la care e supusa în mod sistematic, iar opozitia nu reuseste sa se uneasca si sa creeze o legatura cu cetatenii. s2t Institutiile vor continua sa lucreze în favoarea elitelor politice si în detrimentul oamenilor obisnuiti. FSB si Ministrul Apararii îsi vor mentine influenta mare asupra statului, inclusiv asupra companiilor din energie detinute de oligarhi înca loiali regimului lui Putin.s3t Biserica Ortodoxa Rusa va ramâne, de asemenea, un instrument de propagare a ideilor imperialiste ale lui Putins4t, mai ales ca Patriarhul Kiril este un sustinator al razboiului din Ucraina. Supravietuirea regimului lui Putin depinde de factori externi. Statele occidentale trebuie sa mentina, dar si sa înaspreasca regimul actual de sanctiuni, deoarece elitele ce îl sustin pe Vladimir Putin pot fi determinate, prin plafonarea drastica a pretului hidrocarburilor, sa renunte treptat la sustinerea pentru presedintele rus.s5t State precum Turcia, India si Arabia Saudita ar trebui convinse sa se alature regimului de sanctiuni împotriva Rusiei sub pretextul impunerii asupra lor de sanctiuni daca nu doresc sa se alinieze cu tarile occidentale. NATO ar trebui sa ia în considerare extinderea capacitatilor sale în tari partenere din regiunea Balcanilor, precum Bosnia si Hertegovina si Kosovo, iar Occidentul ar trebui sa ofere sprijin militar sau economic statelor cu potential de destabilizare de catre rusi, precum Republica Moldova si Kazakhstan. Putin mizeaza substantial pe scindarea Vestului pentru a putea continua razboiul, mai ales daca Donald Trump va fi reales presedinte, acesta sustinând ca Statele Unite nu se vor implica în apararea statelor ce nu îsi îndeplinesc obligatiile de plata de 2- din PIB catre NATO, chiar si în fata amenintarii rusesti. Astfel, Putin ar reusi sa îsi exercite dominatia asupra fostelor state sovietice si nu numai. Cu toate acestea, viitorul federatiei este incert chiar si cu Putin în fotoliul de sef al statului. Presedintele rus ignora faptul ca, prin politica sa de izolare si militarizare economica, Rusia se îndreapta inevitabil spre o dependenta economica acuta fata de China.s6t Scenariul 2: Instituirea unui regim ultra-nationalist În al doilea scenariu, mai putin probabil, se contureaza instaurarea unui regim ultra-nationalist sub o conducere noua. Doua elemente trebuie luate în considerare: modul de înlaturare a lui Putin de la putere si statutul Chinei. Pe plan intern, aparitia unui regim ultra-nationalist ar putea fi favorizata de dezvoltarea unei noi elite politice, care o respinge pe cea veche formata în jurul lui Putin, dar detesta în acelasi timp Occidentul. Daca înlaturarea lui Putin va avea loc într-un mod cvasi-legal sau prin decesul acestuia, atunci se va crea un vid al puterii care va duce la lupte între noua si vechea elita. Daca noua elita va reusi sa acapareze puterea, atunci se va instaura un regim nationalist-fascist,s7t transformând statul rus într-o entitate etnica cu populatie de origine strict rusa. Legitimitatea lui Vladimir Putin a fost pusa la îndoiala în anul 2023, când grupul Wagner condus de Evgheni Prigojin a condus puciul esuat. Acesta a reusit sa captureze orasul sudic Rostov-pe-Don, dar nu a reusit sa ajunga la Moscova. Faptul ca acest puci nu a întâmpinat nicio rezistenta din partea populatiei arata sustinerea redusa pentru presedintele rus, care este si rezultatul propriei sale politici de a crea o societate nereactiva. Prigojin este vazut de unii rusi ca fiind un membru al extremei drepte, ultra-nationalismul în crestere fiind cauzat în mare parte de extinderea comitetelor de veterani care se simt frustrati, de cresterea somajului în rândul tinerilor si de incapacitatea liderilor locali de a asigura servicii de baza, dar care doresc sa ramâna în functie. Rusia ar deveni din ce în ce mai dependenta de China în ceea ce priveste accesul la tehnologii vitale, având în vedere sanctiunile impuse de tarile occidentale. Astfel, soarta Rusiei va fi strâns legata de cea a Chinei, mai ales ca Rusia începe sa devina un soi de stat-satelit al Chinei pe masura ce aceasta încearca sa tina piept Vestului.s8t Daca va exista o decadere a Chinei, singurul aliat puternic al Rusiei, atunci cea din urma va deveni un stat izolat din punct de vedere geopolitic.s9t Regimul ultra-nationalist nou instaurat ar urma în linii mari aceleasi idei pe care le promoveaza si regimul lui Putin, iar Vestul va fi nevoit sa mentina sanctiunile impuse Rusiei mentionate în primul scenariu. Daca totusi Putin va fi detronat de catre propria „camarila,” asa cum Prigojin a încercat sa o faca, atunci noul sef al statului rus va proveni din acelasi sistem putinist.s10t. Scenariul 3: Destituirea lui Putin si instaurarea unui regim tehnocrat, cu nuante anti-democratice În scenariul al treilea, un posibil puci din cercul intern al lui Putin ar putea sa-l înlature din functie, urmând modelul din 1965 cu Nikita Hrusciov. În acest context, un grup restrâns de elite tehnocrate si educate în Occident ar putea sa se construiasca, având ca potential candidat la preluarea Kremlinului pe actualul prim-ministru, Mikhail Mishustin. s11t Alti potentiali candidati ar putea fi secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, Nikolai Patrusev, despre care se spune ca este mai nationalist decât Putin, sau fratii Yuri si Mikhail Kovalchuk, apropiati ai lui Putin, care nu detin functii în aparatul de stat rus. Elitele ar mentine politici în linia putinista, precum extinderea mandatului prezidential si alegeri anticipate în acelasi an în care Putin ar fi fortat sa paraseasca functia. Desi nu ar adopta o pozitie nationalista, noua conducere politica ar putea elibera prizonieri politici si figuri din opozitie, evitând totusi sa reduca sentintele pentru personalitati cum a fost Alexei Navalnîi, care ar fi putut contribui la reformarea sistemului judiciar rusesc daca nu ar fi fost asasinat. Aceste elite vor protesta împotriva înghetarii activelor rusesti de catre Occident, dar ar fi mai deschise sa discute cu oficialii de la Washington si Bruxelles despre sanctiunile economice. Vestul ar saluta acest nou regim, recunoscând tranzitia reformista pe care Rusia ar putea-o urma. În acest scenariu, Federatia Rusa si-ar juca cartea unei noi Rusii, asa cum s-a mai întâmplat la începutul anilor 2000. Perspectiva noului regim ar fi dezvoltarea Rusiei pe scena mondiala, lansând la nivel de mesaje politice promisiuni în jurul unei evolutii, nu în jurul unor schimbari rapide radicale. s12t Noul guvern nu ar reforma cu adevarat statul rus, ar evita criticile frontale la adresa lui Vladimir Putin, concentrându-se pe corectarea unor greseli mai degraba minore ale vechiului regim. În ceea ce priveste negocierile de pace dupa terminarea razboiului, sansele ca acest nou guvern sa ofere reparatii Ucrainei ar fi reduse. Crimeea ar ramâne în disputa, iar Moscova ar încerca sa-si mentina controlul asupra unor zone strategice, chiar daca ar exista o retragere partiala a trupelor rusesti din Ucraina. Va exista un efort de a mentine macar un oras cheie din Nord-Estul Ucrainei, implicit si Donbasul. La nivel extern, Moscova ar încerca sa nu fie perceputa drept un partener subordonat Chinei, având ambitii de a fi vazuta mai degraba un competitor al acestei puteri. În acelasi timp, Vestul ar vedea în noul guvern un instrument pentru contrabalansarea influentei crescânde a Beijingului. Scenariul 4: Destituirea lui Putin si instaurarea unui regim liberal, cu înclinatii spre valorile occidentale Scenariul patru vizeaza instaurarea unui regim liberal la Moscova. În istoria Rusiei, momentele de reforma democratica au urmat adesea esecurilor în confruntari militare externe. O înfrângere a Rusiei în Ucraina ar putea declansa un astfel de proces. Daca razboiul continua fara progrese, vor aparea proteste. Din partea cui, este discutabil, caci în Rusia nu exista o societate civila coagulata. Un posibil regim liberal ar întâmpina diverse provocari legate de politicile economice, reformele judiciare si reintegrarea în institutiile internationale. Schimbarea ar trebui sa vizeze democratizarea, deconflictualizarea si descentralizarea. Astfel, puterile prezidentiale ar putea fi reduse, Constitutia din 1993 ar putea fi modificata pentru a restabili federalismul si autonomiile locale, iar sprijinul armat pentru separatistii din Moldova, Georgia si Ucraina ar putea fi retras. Sub un regim liberal, Rusia ar putea sa recunoasca responsabilitatea pentru abuzurile imperialiste si noul guvern ar putea investiga crimele regimului lui Putin. Occidentul ar putea utiliza activele blocate ale Bancii Centrale Ruse pentru a oferi compensatii Ucrainei, iar consulate occidentale ar putea fi deschise în diverse orase rusesti (Grozny, Yakutsk si Sankt Petersburg). Cu toate acestea, Vestul ar trebui sa fie vigilent. Opozitia rusa ar putea sa includa elemente soviniste, cum s-a vazut în declaratiile anterioare ale liderului opozitiei, Alexei Navalnîi despre Crimeea. Totodata, China ar putea sa încerce sa influenteze directia politica a Rusiei, mai exact, sa îi schimbe retorica pro-Occident. Motivele sunt diverse, printre cele mai pertinente fiind sustinerea proiectului Noul Drum al Matasii sau un posibil monopol chinez în Asia Centrala. Astfel, relatia cu Rusia ar trebui sa se bazeze pe încredere, dar sa includa si mecanisme de verificare, precum în scenariul anterior. s13t O potentiala tranzitie catre un regim democratic este de asteptat sa se întâmple pe termen lung, unde Occidentul va trebui sa ajute Rusia în procesul de decolonizare. Scenariul 5: Fracturarea statului federal rus Ultimul scenariu vizeaza dizolvarea statului rus. O tara cu o istorie brutala de imperialism si care nu îsi recunoaste statutul de natiune colonizatoare e mereu pe cale sa cunoasca haosul. Esecurile militare din Ucraina, regresiunea economica si nemultumirile elitelor regionale care si-au construit averile cu sprijinul lui Putins15t, ar putea duce la fracturarea acestei tari, printr-un mixt de anarhie, fragmentare teritoriala si violente ce vor atinge fiecare regiune si familie din federatie. Dezintegrarea va începe cu secesiunea republicilor din Caucazul de Nord pâna la posibile proteste in Tatarstan (veteranii si studentii vor protesta pentru a-si proteja valorile culturale si identitare înabusite adesea de Moscova, precum si proteste privind recrutarea infanteriei tatare) si Saha (populatia va cere ca fondurile infrastructurii de hidrocarburi sa le fie returnate). Multe regiuni vor cere mai multa autonomie, printre care si Republica Bascortostan, Republica Daghestan, Republica Buriatia, Republica Tuva, Republica Kalmikia, Republica Carelia. Un caz aparte va fi Cecenia, unde o lupta dintre succesorii lui Ramzan Kadyrov ar putea conduce la un al treilea razboi cecen. Pentru a preveni tulburari interne majore, Occidentul ar trebui sa construiasca legaturi diplomatice si sa încurajeze instituirea unor sisteme democratice, care îsi iau angajamentul unei contributii la securitatea nucleara. Istoria ar putea sa nu se repete în forma unui razboi civil, dar exista riscul ca aceasta prabusire a statului sa genereze instabilitate si suferinta în rândul populatiei ruse. În acest scenariu s16t, regimul dictatorial din Belarus ar putea fi cadea, iar Polonia si statele baltice ar putea interveni pentru promovarea democratiei în Belarus. Georgia va cauta oportunitati sa îsi întregeasca integritatea teritoriala, prin stingerea disputei cu liderii regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud. Turcia va încerca sa îsi exercite controlul în Caucaz, Asia Centrala si în Estul Rusiei s17t. Pentru a gestiona situatia instabila, este necesara crearea unei coalitii internationale care sa faca fata cresterii refugiatilor si instabilitatii economice, mai ales ca Rusia se va afla într-un moment de dezintegrare. Scenariul nu este unul probabil pe termen scurt, dar în masura în care Putin va ramâne la conducere, probabilitatea scenariului va creste din cauza imploziei economice si esecului Rusiei de a-si înfrunta trecutul colonial. Vezi detalii suplimentare pe presshub.ro Bibliografie [1] Meister, Stefan, Experts’s Scenarios on Russia’s Future, editat de Starr, Frederick, Central Asia – Caucasus Institutie & Silk Road Studies Program, Washington D.C., 2024, pp. 37-40 [2] Sherr, James, Experts’s Scenarios on Russia’s Future, editat de Starr, Frederick, Central Asia – Caucasus Institutie & Silk Road Studies Program, Washington D.C., 2024, p. 72 [3] Ibid., p. 71 [4] Ibid. [5] Ev. Savastyanov, p. 65-66 [6] Hirouki Akita [7] Ev. Savastyanov p. 65 [8] Ibid., p. 63 [9] Ibid. [10] Iulian Chifu [11] Iulian Chifu [12] S. Frederick Starr [13] Dosym Satpayev [14] Andreas Umland [15]  Dosym Satpayev [16] Pavel K. Baev [17] Luke Coffey