Analiză ISW: Deciziile Transnistriei urmăresc să ofere Kremlinului justificări pentru o gamă largă de posibile acţiuni de escaladare împotriva Moldovei

Regiunea separatista moldoveneasca pro-rusa Transnistria a organizat miercuri cel de-al saptelea Congres al alesilor transnistreni si a adoptat o serie de decizii care, probabil, urmaresc sa ofere Kremlinului justificari pentru o gama larga de posibile actiuni de escaladare împotriva Moldovei, actiuni pe care Kremlinul le poate întreprinde atât imediat, cât si pe termen lung, se arata într-o analiza a Institutului pentru Studiul Razboiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington. Congresul alesilor transnistreni a adoptat sapte decizii, inclusiv o solicitare adresata Dumei de Stat a Rusiei si Consiliului Federatiei (cele doua camere ale parlamentului rus) pentru "apararea" rusa a Transnistriei ca raspuns la presupuse presiuni tot mai mari din partea Moldovei. Oficialii transnistreni au folosit în mod specific cuvântul "zascita" (защита), un cuvânt care înseamna atât "aparare", cât si "protectie", în cererea lor, probabil pentru a crea conditii pentru ca Kremlinul sa interpreteze "apararea" într-un sens militar, daca doreste acest lucru, noteaza ISW. În pledoaria lor pentru "aparare" rusa, oficialii transnistreni au invocat obligatiile "misiunii ruse de mentinere a pacii" din Transnistria si pe cei aproximativ 220.000 de cetateni rusi despre care sustin ca locuiesc în Transnistria. Oficialii transnistreni urmaresc probabil ca aceste apeluri sa serveasca drept baza pentru orice potentiala interventie rusa în Transnistria si în Republica Moldova pe termen scurt sau lung, deoarece acestea se potrivesc cu justificarile rusesti pentru interventiile anterioare, mai ales invaziile sale în Ucraina, atrage atentia ISW. Kremlinul a promovat din ce în ce mai mult retorica despre "compatriotii Rusiei din strainatate", care includ etnici rusi si vorbitori de limba rusa, pentru a justifica în continuare razboiul sau din Ucraina si pentru a stabili probabil conditiile informationale pentru provocari în tarile în care traiesc "compatrioti" rusi. Kremlinul a folosit, de asemenea, ideea protejarii "compatriotilor din strainatate" pentru a justifica faptul ca trupele rusesti au ocupat Transnistria din 1992, iar oficialii transnistreni au invocat probabil prezenta rezidentilor transnistreni cu cetatenie rusa pentru a stabili noi conditii informationale pentru ca Kremlinul sa intensifice activitatile rusesti în Transnistria si în Moldova. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat la 14 februarie ca Rusia este "îngrijorata" în legatura cu cetatenii rusi din Transnistria si "nu va permite ca acestia sa devina victimele unei alte aventuri occidentale", reaminteste ISW. CUM VREA TRANSNISTRIA SA OBTINA LEGITIMITATE INTERNATIONALA De asemenea, Congresul alesilor transnistreni a cerut în mod expres Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) si Parlamentului European sa puna capat presupuselor încalcari ale drepturilor si libertatilor transnistrene de catre Republica Moldova, Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa (OSCE) i-a cerut sa influenteze Republica Moldova pentru a avea un "dialog adecvat", Comunitatii Statelor Independente (CSI) sa previna escaladarea situatiei pe Nistru, iar Comitetului International al Crucii Rosii (CICR) sa asigure drepturile locuitorilor din Transnistria. Oficialii transnistreni au cerut, de asemenea, participantilor sa revina la procesul de negociere în formatul 5+2 pentru conflictul transnistrean, care include Rusia, Ucraina, Transnistria, Moldova si OSCE în calitate de mediatori, iar Uniunea Europeana (UE) si SUA în calitate de observatori. Aceste apeluri la organizatiile multilaterale si la formatele de negociere urmaresc sa legitimeze Transnistria ca entitate suverana separata de Republica Moldova, fara a insista asupra revendicarilor de independenta, oferind în acelasi timp Kremlinului justificari pregatite pentru escaladare si interventie în numele îndeplinirii obligatiilor internationale atât ale Rusiei, cât si ale altora, arata ISW. Apelul Congresului alesilor transnistreni catre CSI - organizatie a fostelor republici sovietice condusa de Rusia - ar putea fi interpretat, cu precadere, ca permitând CSI sa "previna escaladarea" atât în Moldova, cât si în Transnistria, deoarece nu specifica o parte a Nistrului. Accentul pus de apeluri pe protejarea drepturilor si libertatilor transnistrene urmareste probabil sa creeze conditii pentru ca Kremlinul sa aplice o naratiune similara cu privire la prevenirea "discriminarii" si a "genocidului" împotriva "rusilor" din Moldova, asa cum a facut Kremlinul înainte si în timpul invaziei la scara larga a Ucrainei, crede ISW. PROPAGANDA CU BATAIE LUNGA: MOSCOVA AR PUTEA INTERVENI ÎN MOLDOVA INDIFERENT DE REZULTATUL RAZBOIULUI DIN UCRAINA Oficialii si portavocile Kremlinului continua sa stabileasca conditii de propaganda pentru a folosi Transnistria si regiunea autonoma moldoveneasca pro-rusa Gagauzia pentru a destabiliza Moldova, dar înca nu au indicat cum si în ce scop specific intentioneaza sa valorifice aceste conditii de propaganda. Aceste apeluri referitoare la Transnistria, în special, nu solicita fortelor rusesti sa întreprinda actiuni specifice si probabil ca au o sfera larga de actiune pentru a oferi Kremlinului cel mai larg set posibil de directii de actiune pentru escaladari si interventii menite sa destabilizeze Moldova. Aceste apeluri transnistrene nu sunt, de asemenea, delimitate în timp si permit Kremlinului sa vina în întâmpinarea diverselor apeluri ori de câte ori considera necesar sau oportun. Apelurile transnistrene stabilesc justificari pe termen lung pentru ca Kremlinul sa continue escaladarile si interventiile împotriva Moldovei, indiferent de rezultatul razboiului sau din Ucraina, arata ISW în analiza sa. Kremlinul nu a semnalat înca o ruta imediata de escaladare în urma Congresului deputatilor transnistreni, desi este posibil ca presedintele rus Vladimir Putin sa raspunda solicitarilor transnistrene în timpul discursului sau de joi din fata Adunarii Federale a Rusiei. Ministerul rus al Afacerilor Externe a afirmat miercuri, ca raspuns la apelul Congresului deputatilor transnistreni, ca protejarea intereselor locuitorilor transnistreni si ale "compatriotilor" Rusiei este una dintre prioritatile Rusiei si a promis sa "analizeze cu atentie" solicitarile transnistrene. Prim-vicepresedintele Comisiei pentru afaceri CSI din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Zatulin, a declarat ca Duma va examina propunerile Transnistriei în consultare cu Putin si cu MAE rus imediat ce vor sosi propunerile. Prim-vicepresedintele Comisiei pentru afaceri internationale din Duma de Stat a Rusiei, Aleksei Cepa, a declarat ca apelurile Transnistriei catre Rusia implica asistenta economica si ca în prezent nu se vorbeste despre acordarea de catre Rusia de asistenta militara Transnistriei, În orice caz, ar fi dificil pentru Rusia sa acorde asistenta militara concreta pentru Transnistria, deoarece aceasta este fara iesire la mare si se învecineaza cu Ucraina pe de o parte si cu Moldova (si, dincolo de aceasta, cu România) pe de alta parte, noteaza ISW. Cepa a adaugat ca solicitarile transnistrene vor contribui la "luarea mai rapida a deciziilor" din partea Rusiei, iar prim-vicepresedintele Comisiei pentru afaceri internationale a Consiliului Federatiei Ruse, Vladimir Djabarov, a declarat ca Consiliul Federatiei va lua în considerare acordarea de sprijin umanitar Transnistriei, dar ca "chestiunea politica" (referindu-se probabil la statutul politic al Transnistriei) este "scoasa din ecuatie pentru moment". CE URMARESTE KREMLINUL Kremlinul poate folosi rezultatele Congresului deputatilor transnistreni pentru a justifica o serie de posibile directii de actiune care nu se exclud reciproc. Cea mai probabila cale de actiune este ca Kremlinul sa se foloseasca de solicitarea Congresului ca de o trambulina pentru a intensifica operatiunile hibride care vizeaza destabilizarea si polarizarea suplimentara a societatii în Republicii Moldova înaintea negocierilor de aderare a acesteia la Uniunea Europeana si a viitoarelor alegeri din iunie si, respectiv, noiembrie 2024, scrie ISW. Cel mai periculos curs de actiune ar fi ca Kremlinul sa decida sa anexeze formal Transnistria în viitor pentru a justifica o interventie militara împotriva Moldovei pe termen lung, arata think tank-ul american. CE SE POATE ÎNTÂMPLA Kremlinul ar putea decide sa nu ia nicio masura imediat dupa Congresul transnistrean din 28 februarie si sa permita continuarea statu quo-ului între Transnistria si Moldova. Daca Putin are în vedere un anumit interval de timp pentru elaborarea unei interventiei rusesti în Moldova, iar autoritatile transnistrene încearca sa grabeasca acest interval de timp prin solicitarile lor, atunci Putin poate decide ca nu este dispus sa exploateze solicitarile transnistrene si sa refuze sa ia masuri sau chiar sa refuze sa recunoasca solicitarile în viitorul imediat. Cu toate acestea, Putin ar putea decide sa se ocupe de cererile transnistrenilor la o data ulterioara. O a doua posiiblitate ar fi ca Kremlinul sa exercite o presiune diplomatica sporita asupra Republicii Moldova pentru a revoca recentul sau Cod Vamal care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Oficialii transnistreni au identificat în mod constant noile reglementari vamale ale Republicii Moldova ca fiind punctul central al plângerilor lor recente împotriva autoritatilor moldovenesti si continua sa identifice noile reglementari vamale ca parte a "razboiului economic" al Republicii Moldova împotriva Transnistriei. De asemenea, Kremlinul ar putea alege sa ofere sprijin economic suplimentar Transnistriei prin intermediul ajutorului umanitar, al ajutorului financiar sau al unor noi acorduri comerciale, ca parte a eforturilor sale de a exercita presiuni suplimentare asupra economiei Republicii Moldova si de a forta Moldova sa capituleze în fata cererilor transnistrene de revocare a noului Cod Vamal al Republicii Moldova. Modificarile aduse de Moldova Codului Vamal sunt esentiale pentru alinierea Moldovei la reglementarile UE, ca parte a parcursului Moldovei spre aderarea la UE, mentioneaza ISW. Într-un al treila scenariu, Kremlinul ar putea, de asemenea, sa încerce sa trimita asistenta militara suplimentara fortelor transnistrene în viitor, desi, în prezent, nu este clar cum spera Kremlinul sa transporte echipament militar sau personal în Transnistria. În cazul în care Kremlinul alege sa interpreteze "apararea" solicitata de Tiraspol într-un sens militar, Rusia ar putea trimite asistenta militara sub forma unor "pacificatori" (soldati de mentinere a pacii) rusi suplimentari sau a unor echipamente si arme în Transnistria. Nu este însa clar cum ar putea Rusia sa transporte acest material în Transnistria, având în vedere ca Rusia ar trebui probabil sa zboare cu materialul prin spatiul aerian ucrainean sau românesc (NATO) sau sa încerce o operatiune terestra la scara larga prin regiunea Odesa. Este foarte putin probabil ca fortele ruse sa desfasoare o astfel de operatiune, deoarece aceasta ar îndeparta personalul de la eforturile lor ofensive în curs de desfasurare în estul Ucrainei si ar esua probabil în orice caz, puncteaza ISW. NU SUNT DEOCAMDATA INDICII ALE UNEI INTERVENTII MILITARE Kremlinul ar putea intensifica operatiunile hibride menite sa destabilizeze si sa polarizeze si mai mult politica si societatea moldoveneasca înainte de negocierile de aderare la Uniunea Europeana din iunie 2024 si de alegerile prezidentiale moldovenesti din noiembrie 2024, pentru a submina si întârzia viitoarea aderare a Moldovei la UE. ISW a evaluat anterior ca anuntul UE din 14 decembrie 2023 privind lansarea negocierilor de aderare cu Moldova a declansat probabil pregatirile Kremlinului pentru o posibila operatiune hibrida împotriva Moldovei si ca Kremlinul va intensifica probabil operatiunile de propaganda care acuza Occidentul ca duce un razboi hibrid antirusesc împotriva Moldovei si/sau acuza Moldova ca se pregateste sa atace civilii din Transnistria. Astfel, Kremlinul ar putea decide sa anexeze formal Transnistria în viitor pentru a justifica o interventie militara împotriva Moldovei pe termen lung. Kremlinul a folosit anterior justificari similare, în special protectia cetatenilor rusi si a "compatriotilor" din strainatate, pentru a justifica interventia militara împotriva Georgiei si Ucrainei. ISW subliniaza ca nu a observat niciun indiciu clar al unor pregatiri militare rusesti pentru a interveni în Transnistria sau în Moldova. Interventia militara rusa ar fi o provocare pentru Rusia, deoarece Moldova (si Transnistria) nu are iesire la mare si este accesibila doar prin România sau Ucraina. ISW a apreciat anterior ca fortele rusesti aflate în prezent în Transnistria ar putea ameninta stabilitatea Republicii Moldova, dar ISW nu a observat niciun indiciu ca acestea se pregatesc sa faca acest lucru.