Femeile refugiate în România sunt speriate de sistemul de sănătate de la noi

Peste 6.000 de persoane refugiate din Ucraina au primit asistenta medicala în România din martie 2022 pâna în prezent. Tradus în acte medicale, au fost peste 150.000 de situatii în care aceste persoane au fost ajutate sa poata beneficia de asistenta medicala în tara noastra. Acest lucru a fost posibil cu sprijinul Asociatiei Moaselor Independente (AMI), organizatie care ofera servicii de sanatate pentru femei, gravide, mame si nou-nascuti, servicii medicale si navigare în sistemul medical pentru persoane vulnerabile din România dar si celor refugiate din Ucraina si nu numai. ”Demersul nostru, de a ajuta persoanele refugiate din Ucraina sa aiba acces la asistenta medicala, a venit la nici o luna dupa ce a început razboiul în tara vecina. La acel moment, ca oamenii acestia sa afle de noi am pus afise prin gari si am mers la centrele pentru refugiati. Multi nu stiau limba româna. Am adus traducatori si, în functie de nevoile medicale ale fiecaruia, am încercat sa-i îndrumam catre specialitatile de care aveau nevoie. Avem liste din toata tara cu medici care vor sa ajute. La dvs, la Iasi, din pacate, este mai greu cu institutiile medicale de stat si atunci lucram mai mult cu cabinete private”, a declarat pentru Ziarul de Iasi Irina Mateescu, vicepresedinte al Asociatiei Moaselor Independente.  Potrivit asociatiei, femeile gravide, mamele singure, persoanele cu dizabilitati, persoanele vârstnice, adolescentii, femeile aflate într-o situatie de abuz, pacientele oncologice sunt în continuare dependente de sprijinul organizatiilor civile si nu au alta cale de a accesa serviciile vitale de care au nevoie.  ”Teoretic, serviciile medicale din România sunt gratuite. Practic, serviciile specifice sanatatii reproductive se obtin cu greu în spitalele si clinicile din România. Si aici vorbim de  consultatii ginecologice, contraceptie, servicii de întrerupere a sarcinii, screening HPV, vaccinare HPV, mamografii si ecografii mamare, morfologii si screening fetal, nasteri naturale, sprijinul unei moase, ajutor în alaptare si în întarcare, educatie prenatala, educatie si consiliere cu privire la îngrijirea nou-nascutului. Toate acestea sunt adesea contra-cost si, de aceea, sub 3- dintre femeile însarcinate beneficiaza de urmarire pe toata perioada sarcinii. De altfel, aceasta statista apartine UNICEF  si a fost facuta la nivelul anului 2021”, a explicat Irina Mateescu. Modelul, devenit practica în România pentru femeile din medii defavorizate, pare cu atât mai  greu de înteles de persoane  venite din alte tari si care au nevoie de sistemul medical de la noi. Tocmai pentru ca traseul multor femei, din momentul în care ramân însarcinate si pâna devin mamici, pare a fi destul de sinuos, statisticile dar si practica medicala spun ca, în România, o gravida din patru ajunge la primul consult pe perioada sarcinii abia în momentul nasterii. Motiv pentru care, în astfel de situatii, controlul privind atât starea ei de sanatate cât si a bebelusului, practic, nu exista.  „Costuri ridicate, lipsa specialistilor, lipsa informatiilor si lipsa moaselor din sistemul public de îngrijire pre si post-natala si de planificare familiala sunt probleme cu care se confrunta toate femeile din România zi de zi. Pentru femeile refugiate, intervine si bariera de limba si toate acestea au un impact si mai grav. Stim ca sistemul medical românesc este coplesit si avem cazuri de medici a caror frustrare de a nu avea conditii bune si suficient personal medical se rasfrânge asupra refugiatilor, care sunt tratati cu ostilitate sau chiar refuzati. Sistemul medical din România înca nu este pregatit pentru integrarea refugiatilor si nu ofera nicio alternativa acestor persoane. Unele femei aleg sa se întoarca în Ucraina pentru a naste, a face avort sau a beneficia de metode de contraceptie”, a declarat Irina Mateescu. Cu toate acestea, societatea civila din România s-a mobilizat si a facut eforturi importante sa ofere refugiatilor serviciile de care au nevoie: traducatori, informatii despre sistemul medical, înscrieri la medicul de familie, suport psihologic, donatii de produse de prima necesitate si chiar sprijin financiar. La AMI exista o linie telefonica dedicata refugiatilor, unde li se  raspunde la întrebarile despre sistemul medical din România si sunt ajutati sa se înscrie la medici de familie si sa acceseze serviciile bazate pe moase si pe medici specialisti. În continuare, sunt multe persoane vulnerabile care nu se pot descurca fara ajutor. Femeile gravide, mamele singure, persoanele cu dizabilitati, persoanele vârstnice, adolescentii, femeile aflate într-o situatie de abuz, pacientele oncologice sunt în continuare dependente de sprijinul AMI pentru a putea accesa serviciile medicale vitale de care au nevoie. ”Multe femei refugiate care au avut nevoie de sistemul medical din România ne-au spus ca s-au simtit vulnerabile. Femei care nu vorbeau limba româna si care au fost separate de nou-nascuti si nu au stiut nimic despre bebelusi o zi si jumatate. Au crezut ca le-au fost luati copiii. A fost traumatizant pentru ele. În plus, în tari ca Ucraina sau Moldova, gravida poate fi sustinuta în sala de nastere de sot sau o prietena. La noi nu se permite acest lucru. Aceste informatii au fost transmise în comunitatea refugiatilor si multe femei au preferat sa se întoarca sa nasca în tara lor. O femeie însarcinata în 38 de saptamâni a preferat sa plece înapoi în Ucraina. A plecat cu autobuzul, cu sotul si înca 3 copii. Aceste exemple sunt impresionante”, a conchis Irina Mateescu.