“Treburi de trei ore înveţi să le faci într-o oră”. Viaţa unei categorii aparte: studenţii care au şi job. Cum se descurcă

„Daca nu ai ceva special, altceva decât o diploma de licenta, e greu sa ajungi în câmpul muncii.”. Este destainuirea lui Emil Iftimie, presedintele Asociatiei Internationale a Studentilor în Economie si Stiinte Comerciale. Sau, prescurtat si mai cunoscut, AIESEC Iasi.  O organizatie condusa de tineri care ofera oportunitati de dezvoltare personala prin facilitarea programelor de schimb international, voluntariat local si evenimente. Dupa finalizarea anilor de licenta, tinerii sunt pusi fata în fata cu viata de adult. Viata aceea presupune plata chiriei, a facturilor si, în general, supravietuirea. Emil Iftimie a obtinut un job ca agent de vânzari la o companie IT înca din anul II de facultate. Am vorbit cu el pentru a afla cum vede un tânar angajat piata muncii. „În august 2021, eram lider de echipa în AIESEC, intram în anul II de facultate si eram proaspat angajat la firma la care lucrez si acum. Am învatat sa fac prioritizare. Mi-am luat calendarul - din 24 de ore mi-am alocat timpul în asa fel încât sa pot sa le îmbin pe toate. Asa începeam sa fiu mai eficient, în loc sa scriu un proiect în 3 ore, cu research si cu tot, ajungeam sa îl fac într-o ora. Cred ca trebuie sa îti pui întrebari, sa te întrebi: «ce mi-ar placea sa fac acum?» si ai sa-ti raspunzi: sa fac teme pentru facultate, sa muncesc, sa fac voluntariat.” Emil a activat înca din 2021 în AIESEC, prin aceasta organizatie a ajuns în contact cu angajatorii de la compania la care lucreaza. Cum a ajuns la AIESEC? „Mai întâi a fost un eveniment AIESEC unde am vrut sa fac niste glume cu niste invitati, am încercat sa le vând stickere drept NFT-uri. Persoana careia i-am facut gluma lucra la o firma de IT, iar firma avea nevoie de oameni pe zona de vânzari. Aveau niste cerinte foarte mari în materie de experienta, de limba engleza. Mi-a fost frica sa aplic. M-am gândit mai bine si am luat în considerare ca e firma de IT, ca e profesionala. A contat ca aveam si sprijinul colegilor din AIESEC care m-au încurajat, asa ca am aplicat. La interviu mi-au zis foarte clar ca în ziua aceea mai avusesera 10 ca mine, toti stiam PowerPoint, sa lucram în Word, sa organizam cât de cât un proiect; pe scurt, nu eram prea diferiti unii de altii. Mi-au spus sa le povestesc despre voluntariate, iar asta le-a placut.” La evenimentele AIESEC, erau invitati fosti membri ai asociatiei, acestia spuneau adesea: „Voluntariatul îti da cu cât îi dai tu mai mult”. Emil si-a concentrat activitatea în cadrul organizatiei în departamentul de vânzari, unde se ocupa de identificarea companiilor interesate sa primeasca tineri din alte tari pentru stagii de internship. Emil a fost acel coleg de echipa care îndeplinea de doua ori mai multe sarcini decât ceilalti. „Viata în companie e mai serioasa decât pare” Când am discutat cu Emil despre perceptia sa asupra vietii unui tânar angajat, el a împartasit: „Viata în companie e mai serioasa decât pare. Depinde unde lucrezi, dar poate sa fie si plina de satisfactii. Am primit un laptop când m-am angajat, compania organizeaza teambuilding-uri foarte scumpe. Sunt si momente în care te simti privit mereu, când vine seful în birou simti ca trebuie sa lucrezi. Începi sa-ti dai telefonul pe mut, încerci sa fii mai atent la ce spui, lucruri pe care la scoala nu le faceam.” Totusi, exista multi absolventi care nu au facut voluntariat în timpul facultatii, sunt acum în cautarea unor locuri de munca si se lovesc de refuzuri. Cum ar trebui acestia sa rezolve situatia? „Sfatuiesc tinerii sa mearga la un interviu, sa se loveasca de un refuz si sa primeasca un feedback. Vor afla atunci la ce nu se pricep, iar apoi propun urmatoarea solutie: mergi la un ONG, spune ca vrei sa înveti graphic design, project management, depinde de interesele tale. Motivatia ta interioara e sa ajungi sa îti iei un job si prin voluntariat te apuci sa înveti, iar la urmatorul interviu spui ca ai facut ca voluntar marketing, web design sau orice altceva si vei fi privit mult mai bine”. Poate ca, într-adevar, nu e ceva conventional sa mergi la un interviu stiind sau anticipând ca vei fi refuzat, dar frica nu trebuie sa stea în posibilitatea unui raspuns negativ ci în aceea de a pierde sansa identificarii punctelor forte si punctelor slabe. Pâna la data de 7 februarie recrutarile AIESEC sunt deschise pentru tinerii interesati. (Teona TOFAN)