Alegeri la „Al.I. Cuza”: Prof. Gabriel Mursa - Schimbarea în Bine sosește la UAIC: cincisprezece măsuri concrete (I)

“Ziarul de Iasi” continua seria dezbaterilor în contextul alegerilor academice din universitatile iesene. Mai jos prezentam un articol primit la redactie de la prof.dr. Gabriel Mursa. Invitam sI alti candidati sa participe la aceste dezbateri.     În urma publicarii articolului “Schimbarea în Bine soseste la UAIC: unsprezece masuri concrete”, din data de 29 ianuarie 2023, am primit nenumarate emailuri de la întreaga comunitate academica, care contineau, pe lânga ecouri pozitive si încurajari sincere, liste întregi de propuneri. Cele mai multe dintre ele sunt propuneri foarte solide, dublate de solutii pertinente si de un optimism sanatos cu privire la schimbarea în Bine a Universitatii noastre. Pe lânga acestea, am primit si multe sugestii binevenite de îmbunatatire a celor unsprezece propuneri deja formulate, de care am tinut cont, dupa cum se va vedea în cele ce urmeaza. Am decis, asadar, sa realizez o sinteza si, dupa aproape o luna de la acel articol, sa fac publica lista finala a celor cincisprezece masuri concrete care structureaza candidatura mea la functia de rector al UAIC. Aceasta lista finala va fi publicata în presa sub forma a doua articole sensibil egale ca dimensiune, pentru a face parcurgerea lor mai usoara. Obiectivul candidaturii mele este unul simplu: ca rector (daca aceasta va fi vointa comunitatii), îmi voi utiliza toata energia, toata bunavointa si toate competentele în slujba Binelui Universitatii, care trebuie repusa pe o traiectorie cu adevarat occidentala, având ca finalitate strategica (pe termen scurt) revenirea în top trei national al Universitatilor românesti si (pe termen mediu), intrarea în lista primelor 1000 de Universitati la nivel mondial. Actualmente, UAIC ocupa un loc în intervalul 1201-1400 în acest top international, în timp ce alte doua universitati românesti cu traditie ocupa locuri în intervalele 801-850, respectiv 851-900. Pentru atingerea acestui obiectiv strategic, am în vedere o serie de masuri de bun-simt si cu efecte benefice pentru întreaga comunitate academica.   1. Diminuarea prudenta si sustenabila a normei didactice, pentru ca membrii corpului didactic sa redobândeasca tihna reflectiei creatoare si bucuria contactului stimulativ cu studentii. Impactul financiar al diminuarii cu doua ore a normei didactice pentru functiile de asistent si lector (pentru a ajunge la norma didactica minima de 11, respectiv 10 ore conventionale, conform art. 210 alin. 12 din legea 199/2023) este estimat a fi 2,42- din totalul cheltuielilor salariale anuale în cadrul UAIC. Avem scenarii de diminuare si calcule financiare multianuale, pe care le vom propune spre examinare/modificare/adoptare Senatului. Efectele benefice ale acestei masuri asupra piramidei posturilor vor fi evaluate pentru a decide modul ei adecvat de aplicare la posturile de conferentiar si profesor (impactul financiar estimat pentru reducerea cu câte o ora conventionala a normei didactice actuale de profesor, respectiv conferentiar este de 1,1- din totalul cheltuielilor salariale anuale din UAIC).   2. Aplicarea principiului Banii din Cercetare ramân la Cercetare. Astfel, toate sumele provenite din regia proiectelor stiintifice implementate în Universitate (cifra pentru anul 2023: aprox. 2,2 milioane lei din granturi PNCDI III si IV) vor fi folosite exclusiv în cercetare (si vor fi completate cu resurse proprii, în functie de necesitati). Scopul urmarit este acela al aducerii finantarii individuale a cercetatorilor la un nivel comparabil cu celelalte Universitati din Consortiu. Prin analogie cu principiul economic al profitului reinvestit, banii câstigati din cercetare trebuie sa finanteze exclusiv cercetarea, în urmatoarele directii (enumerare neexclusiva):               i) suma forfetara anuala rezonabila (mergând pâna la plafonul de 1500 de euro, în functie de anumite criterii) alocabila fiecarui cercetator/cadru didactic, pentru nevoile cercetarii: deplasari în interes stiintific sau la conferinte de internationale indexate/de prestigiu, costurile de APC fees, achizitii de materiale sau alte activitati necesare cercetarii, evitându-se astfel competitia interna pentru resurse insuficiente. Situatia actuala în UAIC este urmatoarea: toate granturile interne oferite de UAIC cercetatorilor (24 granturi însumate pentru anii 2020-2023) însumeaza doar 362.000 lei în anul 2023; în medie, UAIC ofera 5-6 granturi noi pe an în cuantum de 50.000 lei/grant. Tinând cont de faptul ca 50.000 lei/grant reprezinta totalitatea cheltuielilor, inclusiv cheltuielile salariale brute, deplasarile si logistica, rezulta ca suma alocata pentru un grant individual este de-a dreptul derizorie. În plus, cheltuielile de investitii alocate de UAIC pentru ICI în anul 2023 au fost în cuantum de 51.865 de lei, reprezentând aproximativ 0,66- din totalul cheltuielilor anuale pentru ICI (7.866.040 lei). În aceste conditii, este complet nerealista formularea unor asteptari înalte (însotite, eventual, de sanctiuni) din partea conducerii actuale în ceea ce priveste cercetatorii;             ii) buget anual pentru sprijinirea financiara a revistelor UAIC deja indexate în baze de date de prestigiu: Web of Science (Core Collection)/Scopus/ERIH Plus, incluzând costuri editoriale. Nu ne referim aici doar la costurile tiparului suportate prin Editura UAIC (dupa proceduri birocratice destul de greoaie), ci ne referim, de asemenea, la costurile legate de numele de domeniu, hosting extern si backup automat, plata evaluatorilor sau traducatorilor si alte costuri legate de managementul modern al revistelor stiintifice, inclusiv aparitiile online si difuzarea în strainatate. Din cele 7 reviste indexate indexate Web of Science (ESCI, cu factor de impact mai mare decât zero) care apar prin editura UAIC si care sunt trecute în raportul prorectorului pentru cercetare din anul 2023 ca fiind finantate “din resurse proprii ale UAIC”, 3 reviste sunt, de fapt, finantate integral de fondatori din bugetul personal (cadre didactice ale UAIC).             iii) cuantificarea muncii editoriale cu ajutorul unui sistem de echivalari în ore conventionale atât pentru cadrele didactice, cât si pentru cercetatorii implicati, intrând în calculul normei de baza si/sau plata cu ora pentru persoanele respective.             iv) Revizuirea Metodologiei pentru obtinerea gradatiei de merit/sporului de performanta, pentru a lua în calcul si orele tinute de cercetatori în regim de plata cu ora. Evident, aceste ore trebuie sa conteze si în procedura de promovare în cercetare sau transfer (prin concurs) pe un post didactic.              v) reorganizarea Serviciului pentru Managementul Activitatilor de Cercetare Stiintifica si a Serviciului Financiar, pentru a forma o structura tehnico-administrativa distincta (conform art. 109, alin. 2 din legea 199/2023), care sa se ocupe exclusiv de gestionarea granturilor de cercetare, degrevând directorii de proiecte de sarcini financiare si administrative (directorii de proiecte, oameni dedicati stiintei iar nu administratiei, se ratacesc adesea în hatisul birocratic format de SMACS – Serviciul Financiar – Serviciul Achizitii – Salarizare).             vi) proceduri rapide si/sau simplificate de achizitii de materiale sau de servicii necesare cercetarii, conform etapizarii stabilite de directorii de proiecte; o achizitie tardiva înseamna esec în cercetare si cheltuiala inutila. Acolo unde legea permite, birocratia se va supune nevoilor stiintifice: “Structurile tehnico-administrative deservesc personalul implicat în cercetare si raspund cerintelor acestuia” (art. 109, alin 2, legea 199/2023).              vii) Crearea unui “corp de experti” care sa consilieze cercetatorii si cadrele didactice în demersul de scriere, depunere si gestionare de proiecte stiintifice. Actuali sau fosti directori de proiecte de cercetare, carora le va fi recunoscuta oficial aceasta activitate de consiliere (prin echivalare de ore conventionale în norma de baza sau prin remunerare suplimentara), pot asigura un transfer de expertiza stiintifica si administrativa spre cercetatorii sau profesorii debutanti sau cu mai putina experienta în cercetare.             viii) Implementarea unui parteneriat cu experti informaticieni (din cadrul Facultatii de Informatica) pentru realizarea unei/unor platforme de tip Digital Humanities sau Digital Sciences, care sa serveasca drept hub de concentrare de resurse interne si de diseminare a rezultatelor cercetarii.   3. Achizitionarea de abonamente la acele baze de date internationale vitale pentru fiecare domeniu CNATDCU, care permit descarcarea sau lectura integrala de continut stiintific relevant. Resursele furnizate actualmente prin Anelis Plus permit, de cele mai multe ori, doar obtinerea informatiilor minimale despre un articol/o carte, nu si accesarea integrala a continutului. Nu se poate face cercetare doar pe baza accesului temporar la resurse, de tip Free Trial sau prin deplasarea fizica la BCU Iasi, pentru a accesa resursele electronice puse la dispozitie de BCU doar de pe calculatoarele din salile bibliotecii. Profesorul si cercetatorul nu trebuie sa fie în situatia de lipsa de acces la literatura de specialitate, altminteri el se plaseaza în afara circuitului international al ideilor. Este nevoie de acces mobil (full access) pentru cadrele didactice si cercetatorii UAIC sau cel putin de acces institutional din reteaua interna. Prin urmare, în baza unei consultari prealabile a cercetatorilor si cadrelor didactice, am în vedere selectarea unui numar de baze de date/reviste/resurse electronice relevante, în vederea achizitionarii de abonamente de tip full access, nu doar free trial. În functie de pret si de eficienta accesului la resurse, lista poate fi constant revizuita/extinsa.   4. Debirocratizare prin digitalizarea si trasabilitatea actelor în cadrul Universitatii. Implementarea platformelor digitale va permite reducerea timpului administrativ si eficientizarea activitatii didactice si stiintifice (catalog electronic gestionat de profesori, platforma de raportare cercetare functionala integrata continând cv-uri, punctaje, solicitari administrative interne de orice natura etc.). Pentru studenti, va exista o platforma adecvata care va permite încarcarea de solicitari, depunere de documente pentru sustinere examene de finalizare a studiilor, descarcare de adeverinte, etc. Aceasta masura este necesara în conditiile în care una dintre promisiunile de acum 8 ani ale rectorului în functie este neîndeplinita, procedurile administrative interne suferind chiar o  complexificare cronofaga în timpul celor doua mandate: “optimizarea structurii organizatorice a personalului administrativ în vederea asigurarii suportului necesar desfasurarii în conditii optime a activitatilor didactice si de cercetare” (Program managerial 2016-2020, pagina 17) si “am în vedere îmbunatatirea serviciilor administrative de la nivelul universitatii, în vederea eliminarii disfunctionalitatilor din actul de administrare” (Program managerial 2016-2020, pagina 18).   5. Remunerarea nediferentiata pe facultati a activitatilor didactice din normele vacante si indexarea, în acord cu normele legale si financiare, a tarifelor practicate la plata cu ora, al caror nivel a scazut în termeni reali, ca urmare a inflatiei. Tarifele ridicol de mici pentru disciplinele plasate în normele vacante de asistent si lector fac dificila acoperirea cu personal didactic (titular sau asociat) dotat cu expertiza stiintifica, ceea ce are consecinte grave asupra calitatii actului didactic. Trebuie subliniat ca, din suma totala anuala necesara pentru activitatile remunerate în regim de plata cu ora, cea mai mare parte (aproximativ 90-) provine din alocatii de la buget, nefiind fonduri discretionare ale rectorului.   6. Cresterea numarului de cadre didactice titulare, pe termen mediu, astfel încât raportul profesor/student sa scada de la 1 la 30, la 1 la 20. În acest scop, se va acorda o prioritate sporita masteratelor de cercetare si doctoratelor în cotutela internationala, care vor fi pepiniera viitoarelor cadre didactice ale UAIC. Pe termen scurt, va fi aplicat (acolo unde este posibil si oportun pentru departamente, luând în considerare statele de functii ale acestora) articolul 202, alin 4 din legea 199/2023, care permite angajarea cu contract pe perioada determinata a doctoranzilor, în vederea motivarii, profesionalizarii, fidelizarii acestora. Exista multe facultati din UAIC care au un procent foarte mic de asistenti în structura posturilor didactice (sub 10-), lucru care afecteaza calitatea actului didactic pe ansamblu.   7. Cresterea atractivitatii carierei didactice, prin instituirea unui sistem de salarizare motivant pentru functia de asistent. Având în vedere numarul mic de asistenti si lectori în cadrul UAIC (comparativ cu numarul de conferentiari si profesori), si faptul ca exista multe facultati la care absolventii buni sunt mult mai tentati sa plece în mediul privat), intentionez instituirea unui set de masuri stimulative la nivel financiar si administrativ, care sa contribuie la mentinerea în cadrul Universitatii a celor mai buni absolventi, prin oferirea unor pachete de salariale motivante (mai precis, salarii mai mari decât cele de baza oficiale). Legea permite o crestere a salariului brut în functie de specificul activitatii desfasurate si de calitatea acesteia si intentionez, ca viitor rector, instituirea unui sistem echitabil, transparent si motivant de crestere a salariului de baza pentru functia de asistent, mai ales la facultatile la care se manifesta o penurie de cadre didactice angajate pe aceasta functie. Acolo unde este nevoie, în functie de specificul fiecarui departament, acest sistem va fi aplicat, dupa o analiza financiara si de oportunitate didactica, si pentru functia de lector. Prof. univ. dr. Gabriel Mursa, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iasi