Un nou tip de neuron, asociat cu predispoziția pentru Parkinson

Prin profilarea transcriptomica a peste 300.000 de celule din substanta neagra (substantia nigra) umana, o parte a creierului care ajuta la controlul miscarilor corpului, cercetatorii de la Mount Sinai, din New York, Statele Unite, au  identificat un tip nou de neuron care prezinta vulnerabilitate în boala Parkinson si nu a fost descris anterior în aceasta patologie. Aceasta noua descoperire ar putea ajuta la explicarea complexitatii simptomelor bolii si ar putea directiona dezvoltarea de noi terapii. Patologia bolii Parkinson se caracterizeaza prin pierderea neuronilor dopaminergici în substantia nigra. Pâna acum nu era clar daca si alte tipuri de celule în afara de neuronii  din aceasta regiune a creierului prezinta vulnerabilitate în boala Parkinson. Prin profilarea transcriptomica a 315.867 de nuclee unice de înalta calitate în substantia nigra de la persoane cu si fara Parkinson, echipa de la Mount Sinai a identificat grupuri de celule reprezentând diferite tipuri de neuroni, glia, celule endoteliale, pericite, fibroblaste si celule T si a investigat modificarile dependente de tipul de celule în expresia genelor în boala Parkinson. În special, un grup unic de neuroni marcat de expresia RIT2, o gena de risc pentru Parkinson, a prezentat, de asemenea, vulnerabilitate în boala Parkinson. Echipa a validat aceasta descoperire umana a neuronilor îmbogatiti cu RIT2 atât în organoizi mezencefalici, cât si în substantia nigra a soarecilor. Rezultatele demonstreaza semnaturi transcriptomice distincte ale neuronilor îmbogatiti cu RIT2 în substantia nigra umana si implica o expresie redusa a RIT2 în patogeneza bolii Parkinson. Recentul studiu clarifica diversitatea tipurilor de celule, inclusiv a neuronilor dopaminergici, în substantia nigra si complexitatea modificarilor moleculare si celulare asociate cu patogeneza bolii Parkinson. Studiul stabileste un atlas transcriptomic al substantei negre umane la o rezolutie de o singura celula si delimiteaza peisajul modificarilor moleculare si celulare în boala Parkinson. Acesta nu numai ca ofera o resursa valoroasa pentru compozitia si structurile moleculare si celulare ale substantei negre umana, dar prezinta, de asemenea, o oportunitate fara precedent de a întelege în profunzime mecanismele patogene, de a identifica tinte terapeutice cheie si de a dezvolta biomarkeri clinici pentru boala Parkinson, scriu autorii în conclusiile lor. În studiu, cercetatorii au studiat tesutul cerebral postmortem de la pacientii cu boala Parkinson, organoizi derivati din celule stem umane si modele animale. Vârsta medie a creierelor postmortem a fost de 81 de ani. „Am fost surprinsi sa descoperim un tip de neuron cu vulnerabilitate în boala Parkinson care nu a fost niciodata descris pâna acum”, a declarat dr. Zhenyu Yue de la Mount Sinai despre aceasta cercetare. Cercetatorii au studiat si neuronii dopaminergici ramasi în stadii avansate ale bolii pentru a identifica indicii asupra modului în care acestia se adapteaza si supravietuiesc, în timp ce marea majoritate a neuronilor dopaminergici sunt pierduti. La fel de semnificativa este si identificarea modificarilor moleculare în diferite tipuri de celule cerebrale în boala Parkinson. Aceste descoperiri ofera nu numai o perspectiva profunda asupra mecanismelor patogene care stau la baza bolii, ci si tinte terapeutice vitale pentru aceasta boala devastatoare, scriu autorii, care precizeaza ca studiul ajuta la rezolvarea unei probleme fundamentale în abordarea bolilor cerebrale prin deslusirea diversitatii si naturii unice a celulelor din creier. Studiul a fost publicat recent, în luna ianurie în revista Science Advances.