În textul de săptămâna trecută, am sugerat că rezultatele la nivel național ale alegerilor europarlamentare din 9 iunie ar putea fi interpretate printr-o grilă compusă din patru dimensiuni: (1) primul clasat dintre competitorii electorali; (2) bilanțul cumulat al coaliției guvernamentale; (3) câștiguri și pierderi electorale în interiorul coaliției; și (4) prezența unei formațiuni populiste eurosceptice pe unul din primele trei locuri, în clasamentul național. Am exemplificat utilitatea acestei grile prin cazul Germaniei, lăsând pentru astăzi prezentarea ei în alte cinci cazuri: Franța, Italia, Spania, Polonia și Țările de Jos. Evident că ea poate fi utilizată și în cazul României, după ce vom afla rezultatele alegerilor.
Articolul Alegeri în Europa: o posibilă grilă de analiză (II) apare prima dată în Ziarul de Iaşi - liderul presei ieşene.