Sângele ar putea să ne îmbătrânească creierul şi să crească riscul de demenţă

Creierul adultilor de vârsta mijlocie se schimba foarte mult si aceste schimbari ar putea fi cheia pentru întelegerea dementei, spun specialistii, care accentueaza nevoia unor interventii înainte de vârsta batrânetii. Creierul nostru se schimba mai rapid în diferite momente ale vietii, ca si cum ceasul vietii ar ticai mai repede decât de obicei. Copilaria, adolescenta si batrânetea foarte înaintata sunt exemple bune în acest sens. Însa, în cea mai mare parte a vietii adulte, acelasi ceas pare sa ticaie destul de regulat. O tura în jurul Soarelui; un an mai în vârsta. Ceasul creierului începe sa accelereze Cu toate acestea, poate exista o etapa a vietii în care ceasul creierului începe sa accelereze. Expertii în sanatate spun ca, creierul începe sa se schimbe fara ca noi sa observam neaparat acest lucru. S-ar putea ca aceste schimbari sa fie cauzate (partial) chiar de ceea ce se afla în sângele nostru, explica Sebastian Dohm-Hansen Allard, doctorand, în anatomie si neurostiinte, si Yvonne Nolan, profesor de neurostiinte la University College Cork, din Irlanda, într-un articol publicat marti, în revista The Conversation. Aceasta etapa de îmbatrânire a creierului din peroada de viata de 40-50 de ani, sau „vârsta mijlocie“, poate indica sanatatea noastra viitoare, spun ei. Psihologii care studiaza modul în care facultatile noastre mintale se schimba odata cu vârsta constata ca acestea se diminueaza treptat, începând cu vârsta de 20-30 de ani. Cu toate acestea, atunci când se evalueaza memoria oamenilor cu privire la evenimentele de zi cu zi, schimbarea în timp pare sa fie deosebit de rapida si instabila la vârsta mijlocie. Adica, chiar si în rândul persoanelor sanatoase, unii se confrunta cu o deteriorare rapida a memoriei, în timp ce pentru altii, aceasta se poate chiar îmbunatati. Mai multe structuri ale creierului se schimba la vârsta mijlocie Acest lucru sugereaza ca, în aceasta perioada, creierul ar putea trece printr-o schimbare accelerata, spre deosebire de cea treptata. S-a constatat ca mai multe structuri ale creierului se schimba la vârsta mijlocie. Hipocampusul, o zona esentiala pentru formarea de noi amintiri, este una dintre ele. Acesta se micsoreaza pe parcursul unei mari parti a vietii adulte, iar aceasta micsorare pare sa se accelereze în perioada vârstei mijlocii. Modificarile bruste ale dimensiunii si functiei hipocampusului în timpul vârstei mijlocii ar putea sta la baza schimbarilor de memorie precum cele mentionate mai sus. În cele din urma, ceea ce permite creierului sa îsi îndeplineasca functiile sunt conexiunile dintre celulele creierului – materia alba. Aceste conexiuni se maturizeaza lent pe parcursul vârstei adulte, în special cele care leaga zonele creierului care se ocupa de functiile cognitive, cum ar fi memoria, rationamentul si limbajul. Interesant este ca, în timpul vârstei mijlocii, multe dintre ele trec printr-un punct de cotitura, de la cresterea în volum la pierderea acestuia, ceea ce înseamna ca semnalele si informatiile nu mai pot fi transmise la fel de repede. Timpul de reactie începe sa se deterioreze cam în aceeasi perioada. Zonele creierului comunica între ele Prin intermediul conexiunilor materiei albe, zonele creierului comunica între ele si formeaza retele interconectate care pot îndeplini functii cognitive si senzoriale, inclusiv memoria sau vederea. În timp ce retelele senzoriale se deterioreaza treptat de-a lungul vietii adulte, retelele cognitive încep sa se deterioreze mai repede la vârsta mijlocie, în special cele implicate în memorie. La fel cum oamenii foarte conectati din societate tind sa formeze grupuri între ei, regiunile creierului fac acelasi lucru prin conexiunile lor. Aceasta organizare a comunicarii cerebrale ne permite sa îndeplinim unele dintre sarcinile complexe pe care le-am putea considera de la sine întelese, cum ar fi planificarea pe care-o facem zilnic si luarea de decizii. Creierul pare sa atinga punctul maxim în aceasta privinta în momentul în care ajungem la vârsta mijlocie, spun autorii articolului. Unii chiar s-au referit la vârsta mijlocie ca fiind un „punct de excelenta” pentru anumite tipuri de decizii, dar apoi „membrii” retelei încep sa se destrame. Pe masura ce populatia îmbatrâneste, cazurile de dementa vor creste în mod inevitabil, scriu cei doi. Populatia globala cu vârsta de 60 de ani si peste se va dubla aproximativ pâna în 2050 si, din pacate, odata cu aceasta, va urma o crestere considerabila a numarului de cazuri de dementa. Accentul a fost pus prea mult pe creier la batrânete Stiinta s-a concentrat mult timp asupra persoanelor în vîrsta, când efectele daunatoare ale îmbatrânirii sunt cele mai evidente, dar, pâna atunci, poate fi adesea prea târziu pentru a interveni. Vârsta mijlocie ar putea fi o perioada în care putem detecta factorii de risc timpurii ai viitorului declin cognitiv, cum ar fi în cazul dementei. În mod critic, fereastra de oportunitate pentru a interveni poate fi, de asemenea, înca deschisa, scriu cei doi autori ai articolului. Pentru detectarea schimbarilor care au loc în creierul adult de la vârsta mijlocie fara a fi nevoie de scanari RMN cerebrale costisitoare, spun ei, continutul sângelui ar putea sa indice îmbatrânirea creierului. Cu timpul, celulele si organele umane se deterioreaza încet, iar sistemul imunitar poate reactiona la acest fenomen de îmbatrânire prin declansarea procesului de inflamatie. Moleculele inflamatorii pot ajunge apoi în fluxul sanguin, si la creier, si pot interfera cu functionarea normala a acestuia si, eventual, pot afecta cognitia. Moleculele inflamatorii din sângele adultilor Într-un studiu din 2019, realizat în, oamenii de stiinta de la Johns Hopkins si de la Universitatea din Mississippi au analizat prezenta moleculelor inflamatorii în sângele adultilor de vârsta mijlocie si au reusit sa estimeze viitoarele modificari cognitive peste 20 de ani. Acest lucru evidentiaza o idee emergenta importanta: vârsta în termeni de masuri biologice poate oferi mai multe informatii cu privire la sanatatea noastra viitoare decât vârsta exprimata în numarul de ani traiti. De asemenea, vârsta biologica poate fi adesea estimata cu ajutorul unor teste usor disponibile si rentabile, utilizate în clinica. Îmbatrânirea din timpul vârstei mijlocii ar putea avea mai multe consecinte pentru sanatatea viitoare a creierului nostru decât se stie, mai scriu autorii, care sugereaza ca ticaitul grabit al ceasului biologic ar putea fi încetinit din afara creierului. De exemplu, spun ei, exercitiul fizic confera o parte din efectele sale benefice asupra creierului prin intermediul mesagerilor transmisi prin sânge, care ar putea actiona pentru a se opune efectelor timpului. Daca acestia ar putea fi exploatati, ar putea înceti îmbatrânirea, concluzioneaza autorii articolului. Cercetari publicate recent, pun accent, de asemenea, pe cunoasterea vârstei biologice prin testele de sânge, ceea ce ar putea acum ajuta la calcularea riscului de îmbolnavire al unei persoane.