Încălzirea globală şi negaţioniştii ştiinţei

Pâna la urma, cum trebuie sa interactionam cu negationistii stiintei? Nicicum! Fiecare este liber sa creada ceea ce vrea, cu o singura conditie: sa nu încalce drepturile si libertatile altora! Trebuie sa întelegem ca lumea este structurata pe diverse paliere de întelegere a acesteia. Oricum am da-o, nu toata lumea stie legile frecarii! Trebuie sa admitem, totusi, ca anul trecut, în aprilie, când a fost la noi un viscol siberian, ne-am întrebat, macar în sinea noastra: Da' unde e, monser, încalzirea aia globala? În Smithsonian Magazine din decembrie 2013 (revista oficiala a Institutului Smithsonian din Washington) se scrie ca ... în fiecare an, în miscarea de negare a schimbarilor climatice se varsa aproape un miliard de dolari. Disputele în jurul interventiei omului asupra încalzirii globale îi includ atât pe cei care au interese directe în negarea acestui fenomen, cât si pe cei care adopta opinii contrare celor sustinute de catre oamenii de stiinta, din motive numai de ei stiute, fara a avea, de regula, prea multe cunostinte în domeniu. În favoarea încalzirii globale se aduc diverse dovezi cum ar fi, de exemplu, topirea ghetarilor. Banchiza de gheata care acopera Antarctica si Groenlanda a fost destabilizata, astfel încât, în ultimii 40 de ani s-au pierdut 25 de gigatone de gheata. De asemenea, speciile dispar si îsi diminueaza numarul de exemplare cu o viteza de 100-1000 de ori mai mare ca în trecut. În ultimul timp au disparut 14- din recifele de corali. Coralii acopera doar 1- din suprafata oceanului planetar, gazduind însa un sfert din speciile marine. Dar cea mai clara dovada a încalzirii globale o reprezinta cresterea nivelului marii, care s-a produs cu o rata medie de 1,8 mm pe an în secolul al XX-lea si, mai recent, în perioada 1993-2003, cu rate între 2,8 ± 0,4 si 3,1 ± 0,7 mm pe an. Bineînteles ca se stie ca toate aceste schimbari climatice se produc nu numai din cauza activitatii omului, ci si din cauze naturale. Se vorbeste, de multe ori, de vreme, clima, încalzire globala, schimbari climatice etc. într-un mod nu prea apropiat de adevaratele întelesuri ale acestor cuvinte. Într-un excelent articol intitulat Ne încalzim sau ne racim?, publicat în 2023 de catre Bogdan ANTONESCU si Aritina HALIUC în Dilema veche, aflam care sunt diferentele între încalzirea globala si schimbarile climatice. Astfel, cei doi autori ne spun ca ...pentru a raspunde la aceasta întrebare trebuie sa pornim de la conceptele de vreme/clima si încalzire globala/schimbari climatice. Putem spune, fortînd putin analogia, ca vremea este fata de clima ceea ce este o fotografie fata de un film. Vremea (fotografia) reprezinta conditiile atmosferice la un anumit moment de timp si pentru un anumit loc. Vremea este în continua schimbare. Clima (filmul) reprezinta media pe termen lung (cel putin 30 de ani, dupa cum o definesc climatologii) a vremii. Numarul de viscole dintr-un anumit an tine de vreme, iar schimbarea pe o perioada lunga de timp a numarului anual de viscole tine de clima. În ceea ce priveste încalzirea globala, aceasta reprezinta cresterea pe termen lung a temperaturii medii globale ca urmare a activitatii oamenilor […]. În analogia cu filmul, încalzirea globala este o parte din scenariul filmului reprezentat de schimbarile climatice. Problema este aceea legata de masura în care încalzirea globala este determinata de actiunea omului, deoarece, conform Comisiei Europene, de-a lungul istoriei sale, Pamântul a trecut prin mai multe schimbari climatice naturale, care au urmatoarele cauze: modificari ale orbitei Pamântului (cauzeaza fluctuatiile climatice care apar de-a lungul zecilor de mii de ani pâna la sute de mii de ani); eruptii vulcanice (emit aerosoli care blocheaza un procent din lumina solara si pot provoca o racire emisferica sau globala); variatia radiatiei solare (cauzata de petele solare care pot contribui la o clima globala mai calda sau mai rece); miscarea placilor tectonice (afecteaza modelele de circulatie globala a aerului si a apei oceanice si clima continentelor). Tot din articolul lui Bogdan ANTONESCU si Aritina HALIUC aflam ca ... acum 145 milioane de ani, într-o perioada numita Cretacic, clima era atît de calda (aproximativ 30°C comparativ cu temperatura medie globala din prezent, de aproximativ 15°C) si umeda, încît la poli cresteau plante asemanatoare unor palmieri, iar dinozaurii populau uscatul. Bineînteles ca negationistii stiintei pun accent pe aceste cauze naturale ale schimbarilor climatice, diminuând influenta activitatii umane, ignorând faptul ca temperatura suprafetei Pamântului a crescut între 1°C si 1,26°C fata de nivelul preindustrial, conform Organizatiei Meteorologice Mondiale. Pentru a avea o masura a accelerarii procesului de încalzire globala trebuie sa stim ca …Tranzitia de la ultima era glaciara la cea interglaciara (numita Holocen, în care ne aflam noi) a însemnat o crestere a temperaturii medii globale cu 4⁰C, pe o perioada de 12.000 de ani. Cresterea temperaturii medii globale este în prezent de aproximativ 1,2⁰C fata de perioada preindustriala (1850-1900). Deci 4 grade în 12.000 de ani, fata de 1,2 grade în aprox. 200 de ani. Ceea ce da apa la moara negationistilor sunt fenomenele climatice firesti, care se manifesta în mod natural, chiar pe fondul încalzirii globale care este rezultatul unor observatii pe o perioada de timp îndelungata. Este celebru cazul unui senator care a adus în Congresul american un bulgare de zapada afirmând ca, iata, încalzirea globala nu exista! Bineînteles ca la asta se mai adauga iernile aspre, viscolele, inundatiile etc. Care este miza negarii încalzirii globale? O uriasa afacere planetara care tine, în primul rând, de arderea combustibililor fosili. Lee McIntyre, în cartea sa Cum sa discuti cu un negationist al stiintei. De ce unii cred ca Pamântul este plat si alte teorii ale conspiratiei, Humanitas 2023, arata cum în 1998, imediat la un an dupa acordul de la Kyodo cu privire la reducerea emisiei poluantilor care influenteaza viteza încalzirii globale, principalele corporatii din domeniu, împreuna cu American Petroleum Institute au elaborat un Plan global de comunicare pentru climatologie - Combaterea conceptiilor stiintifice despre încalzirea globala - vom învinge atunci când cetatenii obisnuiti vor întelege existenta incertitudinilor cu privire la schimbarile climatice. Pâna la urma, cum trebuie sa interactionam cu negationistii stiintei? Nicicum! Fiecare este liber sa creada ceea ce vrea, cu o singura conditie: sa nu încalce drepturile si libertatile altora! Trebuie sa întelegem ca lumea este structurata pe diverse paliere de întelegere a acesteia. Oricum am da-o, nu toata lumea stie legile frecarii! Trebuie sa admitem, totusi, ca anul trecut, în aprilie, când a fost la noi un viscol siberian, ne-am întrebat, macar în sinea noastra: Da' unde e, monser, încalzirea aia globala?   Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi