Luni, 18 martie, începe Postul Mare pntru creștinii ortodocși. Paștele este pe 5 mai

Crestinii ortodocsi încep, luni, Postul Pastelui sau Postul Mare. Postul Pastelui reprezinta o perioada de pregatire duhovniceasca pentru Praznicul Învierii Domnului care va fi sarbatorit anul acesta în data de 5 mai. n contexul Anului omagial 2024 al pastoratiei si îngrijirii bolnavilor, Postul Mare poate fi înteles drept perioada de solicitudine asupra sanatatii sufletesti si trupesti, precum si de îngrijire a celor aflati în suferinta, arata Agentia Basilica a Patriarhiei Române. În teologia ortodoxa, postul nu este înteles numai ca abstinenta alimentara, ci ca practica ascetica pentru îndepartarea de patimi. Potrivit sursei citate, aspectele vindecatoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective. Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism si la îmbunatatirea sanatatii fizice. De asemenea, postul presupune renuntarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sanatate. Prin întarirea vietii spirituale si intensificarea rugaciunii, postul aduce vindecare sufleteasca si introspectie, apropiindu-l pe om de Dumnezeu si faciliteaza lucrarea Harului. Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Pastelui poate fi considerat mai aspru, existând numai doua sarbatori cu dezlegare la peste, de Buna Vestire (25 martie) si în Duminica Intrarii Domnului în Ierusalim (28 aprilie). În Biserica Ortodoxa, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii mortilor, în primele sase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Mosilor”, recomandându-se intensificarea rugaciunilor pentru cei trecuti la Domnul. Slujbele de pomenire poarta numele de parastase, care, în fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii. Conform programului liturgic, ultimele pomeniri din Postul Sfintelor Pasti se fac în Joia Patimirilor, atunci când se oficiaza Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Traditia actuala a Bisericii precizeaza ca în cursul Postului Mare se posteste astfel: * în primele doua zile – luni si marti din prima saptamâna – se recomanda, pentru cei ce pot sa tina, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare pâna spre seara, când se poate mânca putina pâine si bea apa; * în primele trei zile – luni, marti si miercuri – si ultimele doua zile – vineri si sâmbata – din Saptamâna Patimilor, la fel; * miercuri în Saptamâna Patimilor se ajuneaza pâna seara, dupa oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfintite, când se manânca pâine si legume fierte fara untdelemn; * în tot restul postului, în primele cinci zile din saptamâna se manânca uscat o singura data pe zi, seara, iar sâmbata si duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn si putin vin. La praznicul Bunei Vestiri si în Duminica Floriilor se dezleaga la peste. În acest an, Postul Pastelui la crestinii romano-catolici a început pe 14 februarie, în timp ce crestinii ortodocsi încep Postul Pastelui, luni, 18 martie. Pastele Catolic va fi sarbatorit în 2024 pe 31 martie, iar Pastele Ortodox pe 5 mai. Doi ani la rând, în 2010 si 2011, dar si în 2014 si 2017, Pastele a fost sarbatorit în aceeasi zi de toti crestinii – ortodocsi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici si reformati, de cultele neoprotestante. Urmatorul an când Învierea Domnului va fi sarbatorita în comun va fi în 2025 – la 20 aprilie. Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Pastele, comemoreaza Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, dupa rastignirea Sa din Vinerea Mare , transmite Agerpres.