Presa germană: Candidatura lui Iohannis a venit pe neașteptate. Până acum nu există decât puțină susținere pentru el

Olandezul Mark Rutte este considerat a fi favorit, dar acum primeste o concurenta din România. Astfel flancul estic va fi evident consolidat. Exista însa dubii, potrivit Rador Radio România. Timp de zece ani a fost secretarul general al NATO, iar razboiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei i-a oferit lui Jens Stoltenberg chiar si doua prelungiri. În octombrie va veni sfârsitul mandatului pentru norvegian, iar acum se cauta febril un succesor potrivit. Într-o perioada în care alianta trans-atlantica vrea sa se repozitioneze si se afla sub o presiune dubla din partea a doua conflicte – Ucraina si Orientul Apropiat -, exista serioase asteptari de la aceasta functie si în acelasi timp si numeroase capcane. Stoltenberg s-a pozitionat de la bun început clar de partea Ucrainei, a ales dintre parteneri aliati puternici, este cotat drept un arhitect important în aderarea la NATO a Suediei si Finlandei. În acelasi timp a reusit sa vindece NATO de „moartea cerebrala” diagnosticata de presedintele francez Macron. Tot în timpul mandatului sau a avut loc si întreruperea negocierilor strategice cu Rusia. De asemenea Stoltenberg a supravietuit si o vreme sub presedintia lui Donald Trump. În ochii unora era considerat chiar ca un „Trump-Whisperer”, care putea sa faca fata ideilor confuze ale fostului presedinte. A intra în rolul lui Stoltenberg constituie o provocare, una pe care ar dori sa si-o asume olandezul Mark Rutte. Premierul olandez aflat înca în functie este sustinut de SUA, Marea Britanie, Franta si Germania. Abia cu câteva saptamâni în urma, la Conferinta pentru Securitate de la München, acesta si-a dezvaluit planurile: o înarmare mai puternica în cadrul statelor membre UE, un flanc estic robust si mai multa independenta din partea SUA în interiorul Aliantei. Mai mult, pe G4media