Tezaurul românesc însușit de Rusia. Moscova susține că, de fapt, România este datoare. Calculele făcute de „experți”

România, care cere sa i se restituie tezaurul, ar vrea sa-si rezolve problemele economice pe seama Rusiei, sustine purtatoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, citata de RIA Novosti. Mai mult, ea sustine ca datoriile României fata de Rusia ar depasi de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc. Reactia vine în contextul în care Parlamentul European a votat joi o rezolutie privind restituirea tezaurului României însusit de Moscova în urma cu peste un secol. „România încearca sa puna pe umerii Rusiei datoriile sale fantoma vechi de un secol, ca sa amelioreze starea dezastruoasa a economiei sale nationale”, a scris Zaharova, pe Telegram, conform Agerpres, care citeaza RIA Novosti. Zaharova: „Datoriile României fata de Rusia depasesc de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc” Ea a sustinut ca datoriile României fata de Rusia si Uniunea Sovietica depasesc, „potrivit calculelor expertilor”, de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc ajuns în Rusia în anii 1916-1917. Komsomolskaia Pravda scrie, citând-o pe purtatoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, ca în 1949 Moscova „i-a iertat României aproape toata datoria sa pentru distrugerile provocate în timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial”. Publicatia rusa mai scrie ca în 2022 România a cerut Rusiei plata a 4 miliarde de euro în contul tezaurului sau. „Un caz international fara precedent de însusire ilegala a rezervelor de aur” Reactia vine în contextul în careParlamentul European a votat joi o rezolutie în care arata ca Rusia trebuie sa returneze integral tezaurul României si ca executivul UE si alte institutii europene abilitate sa faca tot posibilul pentru a sprijini acest demers. Dezbaterea, la care au participat în majoritate covârsitoare eurodeputati români, a reprezentat prima punere pe tapet în Parlamentul European a chestiunii tezaurului României însusit ilegal de Rusia. „Într-o rezolutie adoptata joi, eurodeputatii subliniaza faptul ca, în ciuda mai multor încercari de negocieri diplomatice dupa Primul Razboi Mondial, tezaurul national al României, trimis în Rusia între 1916 si 1917 pentru a fi pastrat în siguranta, nu a fost niciodata returnat integral de Rusia. Acesta este un caz international fara precedent de însusire ilegala a rezervelor de aur si a obiectelor de patrimoniu si reprezinta o preocupare permanenta pentru societatea româneasca, adauga eurodeputatii”, se arata într-un comunicat al Parlamentului European. Rezolutia privind restituirea Tezaurului României a fost votata cu o larga majoritate de voturi. „Este o chestiune de demnitate nationala. România nu poate si nu trebuie sa accepte nimic mai putin decât restituirea celor 91,5 tone de aur si a întregului Tezaur cultural. Le multumesc colegilor mei din Parlamentul European pentru implicare si sustinere. A însemnat mult”, spune europarlamentarul Eugen Tomac. Comisarul european pentru coeziune si reforme, Elisa Ferreira, a spus în cuvântul sau introductiv ca vorbeste în numele Înaltului Reprezentant UE pentru actiune externa si politica de securitate, Josep Borrell. „Ati invitat Comisia Europeana sa ia cuvântul în legatura cu returnarea tezaurului national al României de catre Rusia. Tezaurul a fost transferat imperiului tarist pentru a fi protejat, însa nu a fost returnat niciodata în întregime României, nici de URSS, nici de Federatia Rusa", a reamintit înaltul oficial UE. „Uniunea Europeana e pregatita sa sprijine autoritatile române în recuperarea integrala a tezaurului daca acestea o vor solicita”, a subliniat Elisa Ferreira. Ea a atras însa atentia ca „razboiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la suspendarea mecanismelor de cooperare” cu Moscova. Ea a deplâns faptul ca razboiul împotriva Ucrainei „este o crima si o încalcare sfruntata a dreptului international” si a reamintit ca „masurile împotriva Rusiei includ pachetul cel mai mare de sanctiuni adoptat de UE". Mugur Isarescu: România are un drept de creanta deplin valabil România are un drept de creanta deplin valabil din punct de vedere istoric si juridic asupra depozitului sau de aur evacuat la Moscova în 1916-1917, a declarat în noiembrie guvernatorul BNR. Ce a spus Mugur Isarescu atunci: „Începând din anul 1991, Banca Nationala a României a pus consecvent în aplicare o strategie privind prezentarea pentru opinia publica interna si externa a problemei tezaurului trimis la Moscova si apoi sechestrat de Uniunea Sovietica. Un drept de creanta al României mai vechi de un secol. Nu suntem la primele actiuni pe aceasta linie. Cu ocazia aderarii Rusiei la Consiliul Europei în anul 1995, România, alaturi de alte state foste comuniste, au prezentat propuneri pentru restituirea bunurilor confiscate de Uniunea Sovietica. Atunci, comisia pentru afaceri juridice si drepturile omului a Consiliului aprecia ca aceste probleme trebuie rezolvate între statele membre interesate. Rusia nu a acceptat aceasta discutie nici macar la nivel de experti, sub pretextul ca la Moscova se discuta proiectul unei legi de restituire de bunuri materiale apartinând altor state, care, în conditiile razboiului, au fost depozitate în URSS. Ulterior, proiectul de lege invocat de expertii rusi a fost respins de Duma de Stat a Rusiei. Aceasta evolutie a evenimentelor a facut sa devina evidenta necesitatea de a informa corect opinia publica internationala pe baza de documente incontestabile. Iar acest lucru a însemnat informarea istoricilor, oamenilor de stiinta din domeniul cercetarii, oamenilor politici, diplomatilor si în ultimul rând a decidentilor europeni. Ca urmare, principala noastra preocupare, spun, de preocupare a Bancii Nationale, a fost sa facem cunoscute documentele pe care le detinem referitoare la aceasta problema. Ma refer la documentele originale, subliniez originale, reunite în dosarul special care se pastreaza în seiful guvernatorului BNR înca din 1922. Dosarul Tezaurului a fost predat din mâna în mâna de la un guvernator la altul din 1922, inclusiv în perioada comunista. Asa l-am primit si eu- ca o dovada a hotarârii Bancii Nationale a României de a recupera bunurile ce îi apartin”. Istoria mutarii Tezaurului la Moscova Intrând în razboi alaturi de Antanta în august 1916, România avea sa se confrunte curând cu o situatie extrem de dificila, ca urmare a bataliilor pe doua fronturi atât în Transilvania, cât si la Dunare. De aceea, înca din septembrie 1916, Banca Nationala a României a luat primele masuri pentru punerea la adapost a tezaurului sau din aur. Astfel, directorul Sucursalei Iasi a BNR primea instructiuni sa-l astepte la gara pe directorul Theodor Capitanovici, „joi, 8 septembrie, orele cinci dupa-amiaza”, sa pregateasca trasuri si sa rezerve cinci camere la hotel. O saptamâna mai târziu, misiunea transportarii la Iasi a tezaurului BNR era deja încheiata. Preocuparea deosebita a conducerii Bancii pentru acest tezaur se explica prin faptul ca el reprezenta rezerva metalica legala, fundamentul emisiunii biletelor bancii. Potrivit Statutelor BNR, „Banca va trebui sa aiba o rezerva metalica de aur de cel putin 40- din suma biletelor emise de dânsa“. În conditii exceptionale, asa cum erau cele de razboi, acoperirea se reducea la 33-. Prin urmare, cantitatea de bancnote aflate în circulatie depindea de marimea rezervei metalice din tezaurul Bancii Nationale, mentinerea acoperirii în aur asigurând convertibilitatea leului, moneda nationala. Desi Banca Nationala a României a fost o banca privata în perioada 1900 – 1925, rezerva metalica nu era a actionarilor, era proprietatea institutiei, „avutul nostru“, cum îi spunea guvernatorul BNR din acei ani (Ioan G. Bibicescu). Din cauza avansului trupelor Puterilor Centrale catre Bucuresti, Familia Regala, Guvernul, Parlamentul si alte institutii centrale ale statului român s-au refugiat la Iasi. În orasul moldav, devenit capitala rezistentei nationale, s-a mutat si sediul Bancii Nationale a României începând cu 14 noiembrie 1916. În pragul iernii anului 1916, teritoriul national era ocupat în proportie de doua treimi de armatele Puterilor Centrale, armata româna retrasa pe noile aliniamente urma sa fie supusa refacerii, iar o mare parte a populatiei se deplasase în Estul tarii, unde îndura nu numai rigorile iernii foarte aspre, ci si foametea si bolile. Ce valori au fost duse la rusi Guvernul român si reprezentantii BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus la Iasi conventia în care s-au precizat conditiile efectuarii primului transport la Moscova. Potrivit acesteia, valorile românesti se aflau „sub garantia guvernului rus în ceea ce priveste securitatea transportului, securitatea depozitului, ca si întoarcerea în România”. Acest prim transport a avut loc în decembrie 1916 si a inclus 1738 de casete cu Tezaurul Bancii Nationale a României (1735 cu monede si trei cu lingouri) si doua casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei 7 milioane lei. Cele 1740 de casete au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat Sucursalei din Moscova a Bancii de Stat a Rusiei, si au fost inventariate în ianuarie – februarie 1917, când s-a consemnat ca „practic, toate valorile verificate, adica inventariate sau cântarite, s-au dovedit a fi, cantitativ si contravaloric, în deplina concordanta cu declaratiile Bancii Nationale a României”. Numarul mare si varietatea monedelor (lire engleze, coroane austriece, marci germane, napoleoni, carolini, adica polul românesc în valoare de 20 lei etc.) se explica prin aceea ca, potrivit legii, biletele Bancii erau „platite la prezentare la birourile Bancii, în moneta nationala liberatoare sau în monetele straine care au curs legal, conform legislatiunii monetare a statului”. În vara anului 1917, autoritatile române de la Iasi se asteptau la o ofensiva militara de proportii a Puterilor Centrale si, în acest context tensionat, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. De aceasta data, trenul care a plecat la Moscova a dus atât valori ale Bancii Nationale a României, cât si ale altor institutii (Academia Româna, Casa de Depuneri si Consemnatiuni si alte banci, Arhivele Nationale ale României, Muzeul National de Antichitati, Pinacoteca Statului, ministere, manastiri). În cele trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, potrivit protocolului semnat si de aceasta data de reprezentatul rus, ministrul român de finante si reprezentantii BNR, s-au aflat: „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele si cartile sale, actele sale etc., ca si partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privata”. Valoarea totala a valorilor românesti transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575.000 lei reprezentau aurul. În ceea ce priveste aurul, în total, în decembrie 1916 si iulie 1917, Banca Nationala a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin. Sursa: Agerpres,