Alegeri RUSIA, 2024. Vladimir Putin se îndreaptă fără emoții, ”democratic”, cu rivali morți subit,, spre un nou mandat

Nu exista nicio îndoiala ca Vladimir Putin, aflat la putere de la începutul acestui secol, se îndreapta fara emotii spre realegere în cadrul votului national care a început la 15 martie, asigurându-si astfel un al cincilea mandat si un al treilea deceniu complet ca lider suprem al Rusiei. Odata cu moartea liderului încarcerat al opozitiei ruse, Alexei Navalnîi, cariera politica a lui Putin a ajuns practic la stadiul de presedinte pe viata. Însa realegerea sa în functie scoate la iveala un fapt incomod pentru viitoarea stabilitate politica a Rusiei: presedintele si cercul sau nu au facut nicio pregatire vizibila pentru o era post-Putin, scrie CNN. Acest lucru ar putea sa nu para o chestiune urgenta pentru cel care este acum cel mai longeviv lider al Rusiei de la dictatorul sovietic Iosif Stalin încoace: în 2020, alegatorii rusi au aprobat modificari constitutionale care i-ar permite lui Putin sa ramâna la putere pâna în 2036. Si chiar înainte ca Putin sa îsi anunte candidatura, Kremlinul a aratat clar ca nu vede la orizont alternative la sistemul sau de conducere unica, noteaza News.ro. „Daca presupunem ca presedintele candideaza, atunci este evident ca nu poate exista o competitie reala pentru functia de presedinte în aceasta etapa actuala", a declarat purtatorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adaugând ca Putin „se bucura de sprijinul absolut al populatiei". Putin are 71 de ani, cu un deceniu mai tânar decât presedintele american Joe Biden. Poate ca a depasit speranta medie de viata a unui barbat rus, dar aparitiile sale publice recente par sa arate o persoana cu o sanatate de fier, observa CNN. Veriga slaba Dar, în timp ce Putin nu pare sa se grabeasca sa îsi pregateasca un succesor, unii observatori de la Kremlin remarca faptul ca realegerea lui Putin scoate în evidenta o problema: sistemul construit în ultimele doua decenii sub conducerea sa este fragil, gerontocratic si vulnerabil la un soc major, în primul rând boala sau moartea persoanei aflate la vârf. „Diferite provocari ar putea fi mai aproape decât credem", a declarat Andreas Umland, analist la Centrul pentru Studii Est-Europene din Stockholm. „Putin ar putea teoretic sa conduca înca 12 ani. Nu cred ca acest lucru se va întâmpla, mai ales daca Ucraina obtine noi victorii care vor avea repercusiuni la Moscova", adauga analistul. Umland spune ca insurectia armata de anul trecut a mercenarului Wagner Evgheni Prigojin - înabusita cu succes, desi cea mai mare provocare de pâna acum la adresa domniei lui Putin - si zvonurile nefondate despre sanatatea lui Putin, care apar pe canalele anonime de Telegram si pe retelele sociale, sugereaza ca în spatele fatadei opace a Kremlinului s-ar putea ascunde îngrijorari legate de succesiune. „Nu este atât de important continutul zvonurilor, cât faptul ca zvonurile se pot raspândi", mentioneaza Umland. Politburo 2.0 Teoretic, Rusia este un stat de drept. Federatia Rusa are un sistem constitutional care prevede dispozitii pentru o succesiune ordonata: în cazul în care Putin moare sau este incapacitat în timpul mandatului, prerogativele sale vor fi preluate temporar de seful guvernului, functie detinuta în prezent de premierul Mihail Misustin. Dar, în practica, analistii spun ca Putin prezideaza ceva asemanator unui sistem judiciar, în care presedintele este arbitrul suprem al disputelor dintre factiunile concurente ale elitei. Si daca sistemul sovietic avea un Politburo bazat pe consens, care stabilea un mecanism relativ stabil (desi netransparent) pentru transferul de putere, unii observatori compara cercul intim al lui Putin, care include prieteni bogati, reprezentanti ai aparatului de securitate al statului si tehnocrati loiali, cu un fel de Politburo 2.0 care ar putea gestiona o potentiala succesiune. Cum sa te mentii la putere „democratic”? Rusia lui Putin are, de asemenea, un alt precedent în ceea ce priveste transmiterea puterii catre un succesor de încredere, pe lânga solutiile constitutionale care i-au prelungit deja sederea în functie. În 2008, Putin a ajuns la finalul celui de-al doilea mandat prezidential si s-a dat la o parte pentru un înlocuitor ales de el, Dmitri Medvedev. Dar, în timp ce Medvedev a mostenit cemodancik-ul (valiza nucleara cu codurile de lansare) si locul în echivalentul rusesc al Air Force One, Putin a ramas adevarata putere din spatele tronului si a câstigat un al treilea mandat în 2012. Medvedev a semnat o lege care a modificat mandatul prezidential la sase ani, iar apoi Putin a resetat socotelile privind limitarea mandatelor prin referendumul constitutional din 2020. Nu este surprinzator faptul ca intentia lui Putin de a ramâne la putere a devenit subiectul ridicolului din partea opozitiei ruse. Când Putin si-a anuntat intentia de a candida pentru un al treilea mandat, un meme cu presedintele rus transformându-se în decrepitul lider sovietic Leonid Brejnev a devenit viral, imagine care a figurat în protestele opozitiei. De unde se inspira Putin? Kremlinul a studiat, fara îndoiala, modul în care autocratii din tarile vecine se mentin la putere. Omul forte din Belarus, Aleksandr Lukasenko, a scapat reprimând protestel în masa din 2020, în urma unor acuzatii generalizate de frauda la vot, iar acum intentioneaza sa candideze pentru realegere anul viitor. Presedintele chinez Xi Jinping, care îl numeste pe Putin "prietenul sau de suflet", si-a întarit controlul asupra Partidului Comunist Chinez si a supervizat abolirea limitelor de mandate. Iar în Kazahstan, presedintele Nursultan Nazarbaiev a demisionat dupa trei decenii de guvernare, pastrând însa presedintia Consiliului de Securitate al tarii si titlul de Lider al Natiunii. Cazul lui Nazarbaiev, totusi, s-ar putea sa se fi dovedit instructiv pentru Kremlin. În urma tulburarilor violente din ianuarie 2022, Nazarbaiev a fost dat la o parte de presedintele Kassîm-Jomart Tokaev din postul sau din Consiliul de Securitate si a pierdut privilegii cheie de elaborare a politicilor. Iata ca se doveste, se pare, ca succesorii de încredere nu pot fi de încredere decât pentru o perioada limitata de timp. Când începe batalia post-Putin? Unii observatori politici rusi speculeaza ca adevarata competitie pentru a-i succeda lui Putin nu este probabila pâna în anii 2030, când Putin va ajunge la cel de-al saselea mandat. Observatorul politic rus Andreo Pertev i-a descris pe unii dintre potentialii concurenti drept „printi" care îsi construiesc în liniste propriile baze de sprijin în asteptarea unei eventuale plecari a lui Putin. Chiar si fostul presedinte Medvedev, care a pierdut locul de numar doi în 2020, când a demisionat în urma unei remanieri guvernamentale, ar putea avea în continuare aspiratii. Desi a fost dat la o parte de unii observatori ca jucator politic serios, Medvedev s-a folosit de razboiul din Ucraina pentru a-si croi un profil de politician cu o voce stridenta, radicala si anti-occidentala, cel mai recent aparând în fata unei harti a unei Ucraine împartite teritorial între vecini si declarând ca „Ucraina este cu siguranta Rusia". Indiferent daca Medvedev mai are sau nu o sansa la functia suprema a Rusiei, invazia Ucrainei a schimbat tonul oficial în cercurile rusesti de elita într-unul de belicozitate neîngradita. Iar Rusia este acum o autocratie postmoderna care poate flutura ratingurile de popularitate înca foarte ridicate ale lui Putin (oricât de distorsionate ar fi) si inevitabila sa realegere (oricât de nedemocratica) ca un semn de legitimitate si de sprijin public incontestabil pentru razboi, conchide analiza CNN. Sursa: News