Fostul șef al AJPIS Iaşi a încercat marea cu degetul: voia 120.000 de lei de la stat. Judecătorii i-au spulberat planul

Dupa ce a scapat de pedeapsa pentru conflict de interese doar pentru ca a intervenit prescriptia raspunderii penale, fostul sef al Agentiei Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala îsi vrea înapoi banii încasati ilegal. Andrei Buiceag a facut apel împotriva chiar a sentintei prin care a fost exonerat de vina. El a cerut achitarea, invocând faptul ca nu el, care s-a autopropus în comisii remunerate ar fi fost vinovat, ci aceia care i-au aprobat propunerile. Miza apelulului consta în fapt în cei 120.000 lei încasati si a caror confiscare fusese dispusa de judecatori. Buiceag a fost trimis în judecata în 2017, împreuna cu presedintele filialei iesene a Uniunii Generale a Industriasilor din România, Doru Scripcaru, pentru conflict de interese. Scripcaru era acuzat de 303 fapte de conflict de interese. Ca participant la sedintele unei comisii de autorizare a furnizorilor de formare profesionala, Scripcaru votase de 234 de ori în favoarea desemnarii propriei sotii ca membru în diverse comisii de autorizare, evaluare, monitorizare si examinare. În alte 69 de cazuri a sustinut-o ca membra a acestor comisii pe fiica sa, Madalina Andra Scripcaru. La rându-i, Buiceag a fost acuzat de 276 de fapte de complicitate la conflictul de interese, respectiv de folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane. Ca presedinte al comisiei de autorizare, el acceptase votarea de catre Scripcaru a sotiei sau fiicei sale, desi cunostea relatia lor de rudenie. De asemenea, si Buiceag facuse parte din comisii de examinare a absolventilor cursurilor de formare profesionala, propunându-se singur de 290 de ori ca specialist. Ambii riscau aceeasi pedeapsa, respectiv închisoarea pe un termen cuprins între 1 si 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica timp de trei ani. În prima instanta, cei doi au fost achitati, pentru ca Ministerul Muncii nu se constituise ca parte vatamata. Curtea de Apel i-a condamnat însa, cu suspendare. Ambii inculpati au înaintat contestatii în anulare, invocând faptul ca termenul de prescriptie a raspunderii penale se împlinise deja. Au avut câstig de cauza, iar în primavara anului trecut dosarele au fost închise. A fost dispusa doar confiscarea banilor încasati necuvenit. În cazul lui Buiceag, era vorba de 120.357 lei. Desi îl exonera de vina, sentinta a fost contestata de Buiceag, acesta cerând achitarea. Principalul sau argument în fata instantei a fost acela ca propunerile pe care le facea aveau doar caracter de recomandare si nu reprezentau decizii propriu-zise. Concret, Comisiei Judetene de Autorizare din Iasi, condusa de Buiceag, i se cerea desemnarea a doi specialisti pentru evaluarea furnizorilor de formare profesionala din alt judet. „Aceasta propunere era facuta printr-o adresa semnata de presedintele comisiei, iar nu sub forma unei decizii a Comisiei de Autorizare”, a aratat Buiceag. Acesta se propunea ca presedinte în comisiile de examinare, având în vedere specializarea în managementul resurselor umane si experienta ca evaluator. Presedintele comisiei judetene solicitante verifica însa daca persoanele respective îndeplinesc conditiile pentru a fi membri. Comisia din celalalt judet putea sa respinga propunerile sau sa solicite altele. Deci, responsabilitatea nu ar fi fost a lui Buiceag, ci a celor care îi aprobasera prezenta în comisii. „Nu actiunea inculpatului (ce a constat în semnarea acelei adrese de raspuns din partea CAJ Iasi cu propunerile de specialisti) a generat participarea acestuia la examenele de formare profesionala si obtinerea sumelor de bani din partea furnizorilor de formare profesionala. Actiunea care a avut aceste consecinte este reprezentata de acordul dat de Comisia de Autorizare din cadrul judetului solicitant asupra componentei comisiei de examinare”, a argumentat Buiceag. În plus, prin participarea sa la comisiile de autorizare, nu s-ar fi produs nicio paguba. Ca urmare, Buiceag solicita achitarea sau, daca acest lucru nu era acceptat, macar renuntarea la confiscarea celor 120.000 lei. Argumentele lui Buiceag au fost respinse de magistratii Curtii de Apel. Acestia au aratat ca prin nominalizarea sa ca „propunere” de membru într-o comisie, Buiceag se autodesemna implicit. „Este adevarat ca actul prin care se stabilea componenta comisiei de evaluare a persoanelor ce urmau a fi formate profesional era decizia de desemnare emisa de Comisia de Autorizare din judetul solicitant, dar, asa cum s-a dovedit în practica, în fiecare caz, persoanele desemnate de CAJ Iasi, printre care si inculpatul, erau numite, în mod automat, neexistând posibilitatea contestarii acestor desemnari. Persoanele nominalizate prin adresele emise si semnate de catre inculpat erau numite automat în comisii”, au aratat magistratii. Acestia nu au putut identifica niciun caz în care participarea lui Buiceag în comisia din judetul solicitant sa fi fost respinsa. Într-o singura situatie, un judet ceruse desemnarea altei persoane, cu pregatire în domeniul constructiilor. CAJ Iasi îsi mentinuse însa nominalizarea, cu precizarea ca Buiceag va participa ca presedinte al comisiei de examinare. În aceasta calitate, se sustinea, nu era nevoie de un specialist în constructii, ci de un om care sa stie sa conduca sedinta comisiei. Nici macar în aceasta unica situatie, participarea lui Buiceag la comisia de autorizare nu fusese respinsa. Judecatorii au conchis ca faptele lui Buiceag reprezentau însasi definitia infractiunii de folosire a functiei pentru favorizarea unor persoane. Nu se putea pune astfel problema achitarii. La fel, nu putea fi revocata masura de confiscare a sumei de 120.357 lei obtinuta de Buiceag ca remuneratie pentru participarea în comisii din care nu ar fi avut dreptul sa faca parte. „Argumentele inculpatului apelant, în sensul ca nu se impune masura confiscarii speciale deoarece sumele de bani încasate de acesta au avut în mare parte natura unor drepturi salariale sunt neîntemeiate, în conditiile în care nominalizarea (autodesemnarea implicita) ca specialist de 290 de ori în comisiile de examinare a absolventilor cursurilor programelor de formare profesionala s-a facut cu încalcarea cadrului normativ ce reglementa activitatea din domeniul formarii profesionale, si, astfel, veniturile patrimoniale obtinute sunt necuvenite”, au încheiat magistratii. Decizia acestora este definitiva.