Bolnavilor de cancer din România li se alocă cele mai mici sume pentru tratament, din Uniunea Europeană

Lumea medicala preconizeaza ca, pâna în 2035, decesele cauzate de cancer vor depasi decesele cauzate de bolile cardiovasculare, facând din aceasta boala principala cauza de deces în Uniunea Europeana. Numai în 2022, au fost depistate 2,7 milioane de cazuri noi si 1,3 milioane de persoane au murit din cauza cancerului, potrivit unui raport al Institutului suedez pentru economia sanatatii (IHE). De altfel, pâna în 2040, se preconizeaza ca evolutia demografica schimbatoare si îmbatrânirea populatiei vor creste numarul de cazuri noi cu 18 - si a numarului de decese cu 29 - în UE.  Acelasi raport evidentiaza inegalitatile mari în ceea ce priveste tratamentul cancerului, de-a lungul traseelor pacientilor. Cercetarile recente ale IHE arata, de asemenea, ca exista divergente nu numai între statele Uniunii Europene (UE), ci si în interiorul fiecarei tari membre, precizând ca învingerea bolii depinde în mare masura de locul în care locuieste pacientul. Raportul arata diferente bugetare semnificative, unde România s-a dovedit a fi tara cu cele mai mici cheltuieli, 70 de euro pe cap de locuitor, în 2018, suma care a reprezintat doar un sfert din ce a alocat Luxemburg, 294 de euro, pentru cetatenii ei. ”Lucrurile nu s-au schimbat din 2018 pâna în prezent. Trebuie doar sa consultam statiscile si vom vedea ca suntem pe ultimul loc din Uniunea Europeana la finantare si pe primul loc la mortalitate. În România se înregistreaza, anual, peste 20.000 de decese evitabile, cu 48- mai mult decât statistica europeana. Vorbim de 20.000 de persoane care, daca ar fi avut sansa sa se nasca în alta tara, acum ar fi trait. Aici ne aflam noi”, a declarat pentru Ziarul de Iasi Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din România. Cercetarile facute au pus în evidenta inegalitati uriase între statele membre UE. De exemplu, Bulgaria si Estonia, înca nu includ baietii în programul de vaccinare împotriva HPV, iar ratele de vaccinare a fetelor variaza de la 9- în Bulgaria la 94- în Portugalia. În plus, Bulgaria si România nu au niciun program de screening pentru cancerul colorectal, boala aflata în crestere în rândul persoanelor tinere din Europa. De asemenea, în tarile care au un program, ratele de screening variaza de la 4--5- în Cipru, Bulgaria si România, la 76- în Danemarca.  ”De fapt, în România nu exista niciun program de screening pentru cancer bazat pe date palpabile. Pentru ca nicaieri în lume nu poti sa derulezi stiintific un program de screening, daca nu ai un Registru national operational. Cel mai probabil, acel procent de 4-5-, cu care este creditata România, se refera la screeningul de col uterin si mamar. Dar si în aceste doua cazuri vorbim despre un screening oportunist, pentru ca nu este respectata definitia acestui concept. Nu se face organizat, ”în masa”, si nu exista un Registru national de cancer”, a comentat Cezar Irimia.  Practic, conform definitiei, Registrul National de Cancer (RNC) reprezinta sistemul informational si informatic de înregistrare nominala a cazurilor noi de cancer pentru colectarea, stocarea si managementul datelor bolnavilor diagnosticati cu cancer, pe baze populationale.  Scopurile constituirii si functionarii RNC sunt colectarea si clasificarea informatiilor privind toate tipurile de cancer, pentru monitorizarea incidentei cancerului la nivel national, evaluarea si controlul impactului bolii si fundamentarea politicilor de sanatate publica. În România, Registrul National de Cancer ar fi trebuit sa fie deja functional, înfiintarea acestuia fiind o masura prevazuta în Planul National de Combatere a Cancerului, plan votat în Parlament în 2022. Cu toate acestea, ministrul Alexandru Rafila, cel care a blocat  anul trecut acest Plan, crede ca Registrul va deveni operational abia spre sfârsitul acestui an. Despre importanta registrelor nationale de cancer, cercetatorii suedezi spun ca: „Daca nu poti masura efectele, rezultatele, conduci nava orbeste”, facând referire la lipsa screeningurilor masurate pe dovezi stiintifice. De asemenea, sunt raportate disparitati notabile în ceea ce priveste practicile de diagnosticare, accesul la testele de secventiere de generatie urmatoare (NGS) fiind scazut în întreaga UE. Danemarca si Tarile de Jos sunt singurele tari în care mai mult de jumatate din biopsii sunt analizate cu NGS. ”Accesul la testele de secventiere de generatie urmatoare sunt extrem de importante pentru stabilirea unui tratament personalizat. La noi, cel mai adesea, se fac astfel de determinari în stadiu evoluat, prin analiza anatomo-patologica, si nu când boala este la stadiul de suspiciune. În Franta, de exemplu, se întâmpla acest lucru si pacientii primesc tratament personalizat înca din stadii incipente. Si acest lucru a salvat multe vieti care s-au tradus si prin  economii de 30- la bugetul alocat bolilor oncologice, bani care se reinvestesc tot pentru acesti bolnavi. La noi, pâna ajung sa primeasca un diagnostic, unii pacienti se pierd înainte de a apuca sa înceapa tratamentul”, a explicat Cezar Irimia. Exista, de asemenea, o variatie substantiala în ceea ce priveste rezultatele, estimandu-se ca, în Europa, traiesc peste 20 de milioane de supravietuitori ai cancerului, rata de supravietuire fiind diferita, însa, de la o tara la alta. În cazul cancerului de colon, ratele de supravietuire la cinci ani variaza de la 50- în tarile cu cele mai slabe performante (Croatia, Slovacia, România, Bulgaria, Polonia) la 70- în tarile cu cele mai bune performante (Germania, Finlanda, Suedia, Belgia, Cipru). ”Eu sunt supravietuitor al unui cancer de colon. O boala extrem de dura care da metastaze multiple. Sansa mea a fost ca am fost depistat într-o faza incipienta. Dar câte persoane au aceasta sansa în România? Într-o tara în care tratamentul se face dupa buget si nu dupa stiinta. Multi pacienti pierd lupta cu boala, pentru ca pâna primesc un diagnostic trec 4-6 luni,  când nu se mai poate face nimic”, a adaugat presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din România. Raportul mai arata ca doar aproximativ unul din doi pacienti cu cancer pulmonar avansat fara celule mici în Finlanda, Polonia sau România primeste medicamente pentru cancer în conformitate cu orientarile europene, desi medicamentele sunt rambursate. În timp ce în Belgia si Portugalia, acest procent este de aproape opt din zece.