Sondaj: Bugetarii spun că nici nu s-ar ridica din pat pentru un salariu sub 1000 de euro. Mulţi vor de la 2000 de euro în sus

Sapte din zece angajati la stat nu au participat la cursuri de formare profesionala, desi Codul Muncii obliga institutiile publice sa dezvolte abilitatile personalului cel putin o data la 2 ani, arata un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP.  Potrivit acestuia, angajatii de la stat considera ca nu primesc, în prezent, salariul pe care îl merita: aproape 40- dintre ei spun ca un venit lunar motivant este de 1.500-2.000 euro, iar pentru 21- nivelul unui astfel de salariu este de peste 2.000 euro. ”Aproape 72- dintre angajatii la stat nu au urmat, în ultimii ani, cursuri de formare profesionala care sa le îmbunatateasca competentele la locul de munca, în special pe cele digitale”, arata un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP, desi institutiile statului sunt obligate prin lege sa investeasca în perfectionarea constanta a angajatilor pentru o eficienta sporita în administratia publica. De asemenea, doar 0,1- dintre functionarii publici sunt interesati de cursuri de competente digitale si IT&C. Astfel, specialistii avertizeaza ca personalul de la stat risca sa fie din ce în ce mai putin calificat pentru locul de munca si sa nu se adapteze la schimbarile aduse de tehnologie si digitalizare. Sondajul Centrului de Formare APSAP a fost realizat pe un esantion de 3.985 de angajati din sectorul public, din mediul urban si rural din România, dupa participarea acestora la un program gratuit de formare profesionala, si arata date îngrijoratoare. Conform acestor date, 47,2- dintre respondenti au mentionat ca nu au participat la niciun alt program de formare profesionala în format fizic, iar aproape 24,6- au raspuns ca nu au participat la niciun alt program de formare profesionala, desfasurat online. Potrivit legislatiei în vigoare, angajatii din sectorul public au un drept si o obligatie în a participa cel putin o data la 2 ani la cursuri de formare profesionala pentru a avansa în functie, conform Art. 479 si Art. 458 din Codul Administrativ si Art. 197 din Codul Muncii. “Desi legea impune îmbunatatirea competentelor angajatilor din administratia publica, aceasta nu este respectata în toate institutiile statului, având ca efect diminuarea numarului de functionari publici pregatiti pentru munca de zi cu zi. Dezvoltarea abilitatilor personalului ar trebui sa devina o prioritate a institutiilor si organizatiilor publice, atât pentru dezvoltarea profesionala si personala a angajatilor, cât si pentru o relationare mai buna cu cetatenii si, implicit, pentru sporirea eficientei în administratia publica. Nu lipsesc doar competentele digitale, ci exista lacune si în cunostintele care vizeaza modificarile si actualizarile legislative, necesare pentru buna desfasurare a activitatii. Pentru a actualiza competentele profesionale si pentru a dezvolta abilitatile angajatilor de la stat, Centrul de Formare APSAP a oferit gratuit institutiilor publice un program complet, format din 11 sesiuni de perfectionare în diverse domenii, printre care Resurse Umane în Sectorul Public, Sistem de Control Intern/Managerial, Comunicare în Administratia Publica, Accesarea Fondurilor Europene, dar si Achizitii Publice, la care au participat aproape 4.000 de persoane din întreaga tara. Învatarea, însa, reprezinta un proces continuu si necesar oricarui angajat, din domeniul public sau din cel privat, iar sondajul realizat evidentiaza o situatie critica si o realitate care ne afecteaza pe fiecare în parte. De aceea, sunt necesare masuri urgente din partea statului român pentru sprijinul angajatilor sai, dar si pentru o eficienta crescuta în activitatea curenta”, declara Bogdan-Costin Fârsirotu, fondator si presedinte al Centrului de Formare APSAP. În ceea ce priveste participarea la programele de formare, sondajul realizat de Centrul de Formare APSAP arata ca aproape 26- dintre functionarii publici si alti angajati de la stat au urmat un singur curs de formare cu prezenta fizica, iar 23- un singur curs online; 13- au participat la doua cursuri cu predare fizica, iar 19- la cele cu predare online; 5,4- au fost la 3 cursuri cu predare fizica, iar doar 10- la trei cursuri online. În ciuda faptului ca programul de formare gratuit, organizat de Centrul de Formare APSAP, a fost trimis catre toate institutiile publice centrale si locale din tara, rata de înscriere a fost redusa în mediul rural. În timp ce peste 80- dintre participanti sunt din mediul urban, doar 17,4- dintre angajatii de la institutii publice din comune si sate au participat la cursuri de perfectionare gratuite, desi în mediul rural este o mare nevoie de adaptare la mediul digital, puncteaza Bogdan-Costin Fârsirotu, fondatorul Centrului de Formare APSAP. Astfel, expertul APSAP spune ca acest dezechilibru ridica un mare semnal de alarma referitor la informatia care ajunge îngreunat la angajatii din sectorul public care locuiesc în afara zonelor urbane, dar care trebuie sa fie la curent cu schimbarile legislative, dar si cu oportunitatile pe care piata le ofera. Desi prin formare continua, angajatii la stat pot avansa în functie si pot obtine astfel o crestere a veniturilor, rezultatele sondajului arata ca mare parte dintre respondenti au câstiguri mai mici decât considera ca merita si mai mici decât media din UE. În prezent, cea mai mare parte dintre angajatii la stat (43-) au raspuns ca au un venit lunar de 700 euro - 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei se încadreaza în categoria de venit lunar între 1.000 euro - 1.500 euro, iar aproape 13- dintre ei au venituri cuprinse între 400 euro si 700 euro. În opinia celor mai multi angajati la stat (90-), un venit lunar motivant este de cel putin 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei considera ca ar trebui sa câstige lunar 1.000-1.500 euro, iar aproape 40- spun ca venitul lunar ar trebui sa fie în intervalul 1.500-2.000 euro. Astfel, Bianca-Florentina Zichil, director îmbunatatire procese al Centrului de Formare APSAP, puncteaza ca, si daca ar obtine o crestere a salariului, venitul lunar al angajatilor din România va fi în continuare mult sub media din UE, mai exact de 6-8 ori mai mic decât media salariala din alte tari din blocul comunitar, care se încadreaza între 3.000 euro si peste 7.000 euro lunar, conform datelor Eurostat. Întrebati de competentele pe care si-ar dori sa le dezvolte, peste 36- dintre angajatii la stat au raspuns ca vizeaza cursuri de resurse umane, 33- vor cursuri de accesare a fondurilor europene, un sfert dintre ei îsi doresc cursuri de etica, integritate si anticoruptie, 27- cursuri de contabilitate si 12,5- de asistenta sociala. La polul opus, doar câte 2 respondenti din aproape 4.000, adica sub 0,1- din totalul participantilor la sondaj, au raspuns ca si-ar dori sa îsi dezvolte competente digitale, de IT&C, psihologie, discriminare si egalitate de sanse, comunicare interna, siguranta alimentara, protectia informatiei sau altele. Referitorul la nivelul de competente digitale pe care respondentii le detin, conform raspunsurilor primite, nivelul este unul mediu. În ciuda faptului ca 63- dintre participanti mentioneaza ca utilizeaza Excel în mod frecvent, aproximativ 78- au doar cunostinte medii în competentele digitale. “În ceea ce priveste domeniile de perfectionare dorite de functionarii publici, s-a observat ca acestia nu manifesta interes pentru îmbunatatirea competentelor din sfera de digitalizare si IT&C. Din acest punct de vedere, se poate întelege de ce majoritatea proceselor desfasurate de cetateni în contact cu institutiile publice necesita prezenta fizica si birocratie. Pentru a îmbunatati procedurile si întregul sistem, ar trebui avute în vedere digitalizarea serviciilor oferite, dar si automatizarea procedurilor standard, pentru a usura atât viata cetatenilor, cât si activitatea angajatilor. Într-o era în care aproape totul poate fi digitalizat, competentele digitale reprezinta un atu esential, necesitând perfectionare constanta pentru a atinge un nivel ridicat de performanta profesionala. Programele de formare ofera oportunitati angajatilor din ambele sectoare, atât public, cât si privat, de a-si îmbunatati abilitatile digitale, indispensabile în mediul profesional actual. Desi multe dintre activitatile furnizate de institutiile publice ar putea fi exercitate si în mod digital, electronic, lipsa competentelor reprezinta un impediment în dezvoltarea unor astfel de functionalitati online”, explica Bogdan-Costin Fârsirotu, fondator si presedinte al Centrului de Formare APSAP. Totodata, în contextul digitalizarii accelerate, inovarea în sistemul de stat ar trebui sa fie prioritara. Investitia în automatizarea proceselor este mica, dar are un impact imens. Prin implementarea de platforme digitale si instrumente inteligente de lucru se reduce considerabil necesitatea cetatenilor de a se deplasa fizic la ghisee, oferindu-le acestora posibilitatea de a accesa serviciile în mod simplu si rapid, de oriunde si în orice moment. Aceasta tranzitie spre digitalizare nu doar optimizeaza procesele administrative, ci si creste transparenta si eficienta în furnizarea serviciilor publice, contribuind la construirea unei societati mai conectate si incluzive, puncteaza Bianca-Florentina Zichil, director îmbunatatire procese al Centrului de Formare APSAP. În ceea ce priveste motivarea participarii la cursuri de formare, 91- dintre angajatii din sistemul public cred ca pot dobândi noi competente, utile în activitatea desfasurata, iar 46- sunt de parere ca îsi pot dezvolta competente utile pe plan personal. De asemenea, 42- dintre respondenti cred ca îi ajuta sa-si completeze portofoliul personal de activitati de formare, pe când 28- ar participa la astfel de cursuri pentru a socializa si a cunoaste persoane din domeniul lor de activitate. În alegerea unui program de formare profesionala, cel mai mult ar conta, din datele obtinute, tematica abordata (77-), urmata de nevoile individuale de formare (67-), certificarea obtinuta (37-), facilitatile oferite prin modul de organizare (32,6-), dar si de prestigiul formatorului/ organizatorului (peste 25-). Peste 80- dintre persoanele participante la sondajul Centrului de Formare APSAP, realizat în cadrul programului gratuit de perfectionare, sunt femei, iar 83- din totalul respondentilor traiesc în mediul urban. Totodata, ca nivel de studii, în 52- au studii de masterat, iar 40- studii de licenta. De asemenea, 80- dintre respondentii sondajului nu detin o functie de conducere. În ceea ce priveste vârsta, majoritatea publicului chestionat, 55,6-, se încadreaza în categoria de peste 45 de ani, iar 30- în categoria de vârsta 36-45 ani, ceea ce sugereaza ca pentru tinerii angajati în sistemul public, interesul pentru cursurile de formare este scazut. Doar 14- dintre respondenti au vârsta cuprinsa între 18 si 35 ani, aspect alarmant, care poate indica un proces de angajare anevoios, cu multiple cerinte si probe de concurs, birocratia, digitalizarea si inovarea scazute sau posibilitatile de avansare îngreunate. Totodata, având în vedere rezultatele, se remarca faptul ca persoanele cu vechime si experienta în câmpul muncii sunt constiente de faptul ca trebuie sa îsi îmbunatateasca cunostintele în mod constant, sa-si actualizeze informatiile, sa fie la curent cu schimbarile legislative si sa-si extinda, prin networking, cercul de cunostinte, care activeaza în acelasi sector sau chiar domeniu. În privinta nivelului de experienta al participantilor chestionati, s-a remarcat ca aproape jumatate (47-) sunt angajati în cadrul institutiei de peste 10 ani, 21- de 5-10 ani, 23- de 1-5 ani si 8,3- mai putin de un an. Aceasta constatare, împreuna cu faptul ca majoritatea au vârsta de peste 45 de ani, sugereaza faptul ca angajatii din sectorul public prefera sa ramâna în aceeasi institutie pâna la vârsta de pensionare. ”Un alt aspect de luat în considerare este faptul ca peste 70- dintre angajatii sectorului public prefera sa participe la cursurile de formare în prima parte a zilei, ceea ce suprapune aceasta participare cu programul de lucru. Din aceasta perspectiva, putem trage concluzia ca exista posibilitatea ca acestia sa neglijeze una dintre cele doua activitati pe care trebuie sa le îndeplineasca. Asadar, se pare ca exista multiple obstacole care stau în calea participarii eficiente a functionarilor publici si a altor angajati de la stat la programele de formare profesionala, inclusiv lipsa de interes, dificultati legate de accesibilitate si preferintele contradictorii ale participantilor. Aceste aspecte trebuie abordate si solutionate pentru a asigura o dezvoltare profesionala adecvata si pentru a raspunde cerintelor în continua schimbare ale administratiei publice din Romania”, releva sondajul. Fondata în 2006, organizatia neguvernamentala Centrul de Formare APSAP furnizeaza programe de perfectionare pentru sectoarele public si privat din România. Prin cursurile oferite pentru angajatii de la stat si cei din domeniul privat se afla cursuri de resurse umane, protectia datelor, competente digitale, marketing digital si social media, public speaking, competente antreprenoriale, management de proiect si altele. Toate cursurile APSAP sunt autorizate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si de Ministerul Educatiei. În ultimii 4 ani de activitate, Centrul de Formare APSAP a organizat 3.000 de programe de formare si conferinte nationale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, functionari publici, personal contractual, demnitari si alte categorii de personal din Romania.