Trump, Orban şi Dodon

Parca pentru a confirma teoria ca în luna februarie toti politicienii prorusi din Republica Moldova merg la Kremlin pentru a li se face update la foaia de parcurs, Evghenia Gutul - bascana Gagauziei si om de baza al oligarhului fugar Ilan Sor - a urcat si ea în avionul de Moscova la sfârsitul lunii trecute pentru a bifa revizia la service. Însa, spre deosebire de ceilalti colegi moldoveni de lupta geopolitica, doamnei Gutul se pare ca i s-a alocat premiul I cu coronita, domnia-sa aparând într-o poza chiar alaturi de Steaua (rosie, cu cinci colturi) Calauzitoare, Vladimir Putin, caruia i-a denuntat „presiunile percepute din partea Chisinaului” si cerând, cu aceasta ocazie, „sprijinul Rusiei”. Gutul a acuzat Chisinaul de încalcarea autonomiei Gagauziei si a afirmat ca Rusia este un partener esential pentru protejarea intereselor acestei regiuni, subliniind, de asemenea, necesitatea respectarii statutului autonom al Gagauziei si a îmbunatatirii relatiilor cu Moscova „pentru asigurarea stabilitatii si prosperitatii regiunii”.  Întâmplator sau nu, vizita la Moscova a bascanei Gagauziei s-a petrecut aproape simultan cu ultima adunare a liderilor din Transnistria, Sovietul Suprem de acolo adoptând o declaratie prin care solicita Parlamentului rus „masuri concrete” pentru a garanta „securitatea si apararea” regiunii. Sub pretextul „protejarii” populatiei rusofone din Transnistria, ar putea exista temeri întemeiate ca Rusia ar putea profita de aceasta situatie pentru a provoca noi focare de conflict în vecinatatea Ucrainei, Moscova lasând deja sa se întrevada aceasta posibilitate, declarându-se „îngrijorata” de situatia rusilor din regiune. În plus, aceasta cerere de sprijin din partea Rusiei ar putea influenta si mai mult dinamica politica si a securitatii din regiunea Transnistria, alimentând temeri si retorici nationaliste si consolidând pozitiile politice ale celor care sustin separatismul. La doar câteva zile dupa adunarea Sovietului Suprem al Transnistriei si a întâlnirii cu Putin la Moscova a bascanei Gagauziei, Alexandru Musteata, seful Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova, a organizat un briefing de presa pentru a prezenta informatiile pe care le are Chisinaul referitoare la planurile Rusiei de a compromite alegerile prezidentiale si a referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana, scrutine care vor avea loc în toamna acestui an. În discursul sau, Musteata a identificat trei actori principali implicati în planurile Rusiei pentru Republica Moldova: Serviciile speciale ruse, acestea având drept scop destabilizarea Republicii Moldova prin finantarea partidelor politice pro-ruse, organizarea de campanii de dezinformare si propaganda (prin utilizarea canalelor media controlate de Moscova, a retelelor sociale si a platformelor online pentru a raspândi informatii false si a discredita autoritatile de la Chisinau.) cât si prin organizarea de proteste violente prin folosirea de provocatori platiti pentru a incita la tulburari si a destabiliza situatia din tara. Oligarhii fugari, implicati în finantarea partidelor pro-ruse si în campanii de denigrare a autoritatilor de la Chisinau, pentru acest lucru folosindu-se diverse metode, inclusiv transferuri de bani prin intermediul companiilor offshore, donatii anonime si mituirea politicienilor. Formatiunile politice pro-ruse, asupra carora planeaza suspiciuni ca ar colabora cu Moscova pentru a submina procesul electoral, împiedicând astfel aspiratiile pro-europene ale societatii. Alexandru Musteata, directorul SIS, a avertizat ca mai multe grupari vizeaza generarea de ciocniri sociale si instigarea la ura interetnica, mai ales în regiunile Autonomia Gagauza si Transnistria, aceste provocari urmând sa fie intensificate prin propaganda masiva si manipulare informationala. Referendumul anuntat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana a fost identificat ca un alt obiectiv major al eforturilor de discreditare. Potrivit lui Musteata, Kremlinul va încerca sa submineze acest proces prin raspândirea unor mesaje false despre impactul negativ al aderarii la UE asupra suveranitatii tarii. De asemenea, exista informatii ca Rusia pune la cale actiuni menite sa amplifice tendintele separatiste în regiunea sudica a Republicii Moldova, mai ales în Autonomia Gagauza. Potrivit directorului SIS, liderii din Gagauzia discuta deja un plan de actiuni radicale împotriva autoritatilor de la Chisinau, care ar putea destabiliza regiunea si ar putea contribui la intensificarea tensiunilor în sudul tarii. Proiectiile pentru viitorul apropiat sugereaza si reluarea protestelor antiguvernamentale în lunile martie-aprilie, cu scopul declarat de a submina încrederea cetatenilor în institutiile statului, Musteata avertizând ca Rusia intentioneaza sa transforme aceste proteste în actiuni violente si haos, folosindu-le ca instrument pentru destabilizarea tarii si slabirea statului de drept. Destul de rapid, unele dintre scenariile conducatorului SIS de la Chisinau par ca încep deja sa se confirme. La doar câteva zile dupa briefingul în care se discuta, printre altele, despre strategia Rusiei de a promova mai multe mesaje false despre nenorocirile pe care le va aduce Republicii Moldova aderarea la Uniunea Europeana, Igor Dodon (cum altfel?) – chiar daca nimeni nu l-a întrebat nimic - a simtit nevoia sa-si dea cu parerea, dezvaluindu-si „temerile” sale, la fel de bizare precum posibil sa îi para si gramatica limbii române, în legatura cu propagarea presupusei agende LGBT în scolile de peste Prut: „Sunt împotriva faptului, ca copiilor mei sa li se vorbeasca despre asta la ore”. Cu o doza sanatoasa de seriozitate martiala, Dodon a indicat ca nu vede posibilitatea de a avea o discutie „productiva” cu „rivala” sa, Maia Sandu, pe acest subiect, speculând, în schimb, cu privire la viziunile altor politicieni moldoveni si întrebându-se retoric daca acestia ar dori ca propriii lor copii sa fie expusi la aceasta „propaganda”. Pentru a duce ridicolul pâna la capat, Dodon a invocat numele lui Donald Trump si Viktor Orban, declarând ca împartaseste opiniile lor „împotriva tuturor acestor lucruri”. Vrând sa para sobru, dar devenind comic, Dodon nu a scapat ocazia de a se plasa în orbita „celor mari”, exprimându-si dorinta ca viitorul lider al Moldovei sa fie un om care sa împartaseasca aceleasi viziuni ca cei doi lideri occidentali, promitând sa opreasca „totul” si sa apere „interesele nationale ale Republicii Moldova”: „daca ar fi sa iau un exemplu de la un lider occidental, atunci de la Trump si Orban, nu de la Biden si Macron”, concluzionând fostul presedinte socialist al Republicii Moldova.