Un student ieşean din 10 renunţă la studii în anul I. Observaţii din interior despre fenomenul reorientării academice

La finalul anului universitar 2020-2021, numarul de studenti din anul întâi era cu aproximativ 10- mai mic decât la începutul aceluiasi an. Desi rata de abandon a studiilor atinge, în fiecare an, cifre semnificative, adesea acestea sunt compensate de initiativele tinerilor de a se realiza într-un domeniu în care se regasesc cu adevarat (sau macar pe care si-l doresc într-o mai mare masura). Analizam în continuare mai îndeaproape fenomenul reorientarii academice. Cele doua sesiuni de admitere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi din vara si toamna anului 2023 au înregistrat un numar de înscrisi mai mare decât cel din anul precedent, depasind cifra de 20.000 de dosare depuse pentru licenta si master, conform informatiilor publicate pe site-ul institutiei. Cu toate acestea, pentru o oarece parte dintre acestia viata de boboc la facultate nu mai tine de domeniul noului. Ce se întâmpla? Nu pentru toti tinerii alegerea unei cariere, a unui domeniu de studiu si de activitate este o decizie care se poate face în cei 4 ani de liceu, cu maturitatea de care acestia dispun la respectivele momente. Este cert, foarte multe institutii de învatamânt superior pun la dispozitie diverse programe prin care viitorii absolventi sunt invitati sa afle informatii despre sferele lor de interes. Cu toate acestea, niciun workshop, webinar sau prezentare de oferta educationala nu poate simula realitatea din amfiteatrele facultatii sau de la locul de munca. Sa fie oare rigorile din societatea româneasca cele care încurajeaza graba? În discutii cu diversi profesori de liceu, care au pregatit elevi pentru bacalaureat, fenomenul abandonului studiilor universitare nu mai surprinde cu nimic. O parte din acestia spun ca viitorii absolventi stiu, în general, ce îsi doresc, însa viteza cu care sunt presati sa se decida, în paralel cu stresul examenelor finale, îi determina sa aleaga specializari si domenii despre care nu stiu, în esenta, nimic. Alti profesori vorbesc despre faptul ca ceva ce ar trebui sa preluam cu buna credinta din sistemele educationale din Occident ar fi conceptul de gap year, adica un an de pauza dupa terminarea liceului. Poate suna putin anormal într-o societate în care multi tineri se înscriu, în mod constient, la facultati doar ca sa nu stea acasa în timp ce prietenii lor fac studii superioare, însa, daca stam sa ne gândim, un moment de respiro dupa 4 ani mai mult sau mai putin grei de liceu nu are prea multe dezavantaje. Absolventul are timp sa-si cântareasca foarte atent si cu rabdare optiunile si sa ia o decizie în concordanta cu dorintele si aspiratiile sale. Si totusi, de ce „supraetajati”? Pentru ca a sta oricât de putin timp într-un mediu academic nu poate fi decât un câstig. Odata trecut prin aceasta tranzitie de la liceu la facultate, cu elementul de nou redus semnificativ si cu o întelegere macar minimal formata a modului de abordare din învatamântul superior, studentul stie, sau cel putin are o idee despre cum sa se comporte. Cel mai probabil, atentia sa se va canaliza mai putin pe adaptarea la stil de viata si mai mult pe asimilarea de continut. „Supraetajati” pentru ca pot traduce informatiile necunoscute sau care nu au mai fost abordate pâna atunci în felurile lor proprii si nu în cele impuse de catre cadrele didactice. Toate articolele din noua sectiune ZdI “Ziarul Studentesc”, AICI Despre noul proiect ZdI “Ziarul Studentesc” citeste AICI