E lung Pământul, ba e plat!

Luptati-va cu stiinta. Fabricati îndoiala. Creati câte motive puteti pentru a acredita ideea ca oamenii de stiinta s-ar putea sa fie partinitori… Apoi publicati versiunea voasta. Angajati-va propriii experti. Promovati propriile descoperiri „stiintifice”. Cumparati reclame în presa care sa puna sub semnul întrebarii descoperirile initiale ale oamenilor de stiinta. În 2019 a avut loc la Cluj o Conferinta Internationala dedicata faptului ca Pamântul este plat. Bine ca aceasta manifestare nu s-a tinut undeva prin partile noastre, deoarece iar mai înfloreau legende nu prea magulitoare legate de zona de est a tarii. Când am auzit de respectiva conferinta si de locul de desfasurare a acesteia, românul mioritic din mine s-a simtit foarte bine, deoarece am constatat ca nici capra vecinului ardelean nu are o stare de sanatate prea buna. Nu s-au umplut stadioane cu participanti la conferinta cu pricina, ci au fost strânsi vreo 20 de oameni într-un hotel din Cluj, taxa de participare fiind de 45 de euro. Cred ca au fost mai multe semnalari în mediul virtual decât participanti la conferinta. Au fost postate câteva interventii plenare din care e greu sa pricepi ceva logic, iar unul dintre participanti, într-o pauza, spune ca ideea Pamântului plat apare în Biblie de 48 de ori, atunci când se spune despre fata pamântului, termenul fata desemnând, zice el, o suprafata plana. Persoanele care au convingerea ca Pamântul este plat fac parte din aceeasi categorie cu cei care nu cred ca omul a ajuns pe Luna, nu cred în schimbarile climatice sau care sunt convinsi ca tot ceea ce se întâmpla în jurul nostru este consecinta unei conspiratii locale, nationale sau planetare. Generic, acestia se numesc negationisti ai stiintei. Jumatate din populatia S.U.A. este formata din persoane care cred în teoria conspiratiei. A fost exclusa din aceasta statistica asasinarea presedintelui Kennedy, deoarece rezultatele sondajelor ar fi luat-o razna complet. De ce apar negationistii stiintei? Lee McIntyre, în cartea sa Cum sa discuti cu un negationist al stiintei. De ce unii cred ca Pamântul este plat si alte teorii ale conspiratiei, Humanitas 2023, arata ca adeptii teoriei Pamântului plat au o neîncredere profunda în autoritati si o încredere totala în propriile lor experiente senzoriale. Adica ei cred în ceea ce vad. De asemenea, daca apare o minima îndoiala legata de un fapt, pentru ei este suficient ca acel fapt sa fie considerat un fals. Ei pun întrebarea: Ai vazut tu în mod direct ca Pamântul e rotund? Bineînteles ca, la un moment dat, îti pui întrebarea daca nu cumva e adevarata butada aceea conform careia un nebun arunca o piatra într-un lac si o gramada de întelepti sar sa o aduca la suprafata. Asta pentru ca mai multi oameni de stiinta au încercat sa înteleaga mecanismul gândirii negationistilor stiintei, care se pare ca parcurg urmatorii pasi în aproape toate cazurile: 1. Selectia partinitoare a dovezilor; 2. Credinta în teoriile conspiratiei; 3. Apelul la falsi specialisti; 4. Comiterea unor erori de logica; 5. Exagerarea limitelor naturale ale cunoasterii stiintifice. Aceiasi oameni de stiinta au încercat sa înteleaga profilul psihologic al celor care cred ca Pamântul este plat. Acestia au niveluri diferite de cultura si educatie, dar au în comun anumite drame personale: pierderea unor membri ai familiei sau a unor prieteni apropiati, pierderea slujbei, a casei etc. Astfel, acesti oameni îsi cauta o noua identitate care poate fi reprezentata, cel putin partial, de apartenenta la un grup exotic, ce sustine niste lucruri în totala opozitie cu ceea ce se cunoaste ca loc comun. Negationismul stiintei se manifesta pe doua planuri. Întâi sunt acei nefericiti care cred ca Pamântul este plat sau ca omul nu a ajuns pe Luna. Acestea sunt niste persoane cu un anume grad de inocenta, care îsi asuma rolul de negationist al stiintei, de regula, fara nici o miza materiala. Nu acelasi lucru se poate spune despre cei care neaga stiinta în scopul satisfacerii unor interese la scara macroeconomica. În anii '50 ai secolului trecut, marile companii din industria tutunului au fost puse în fata unei mari probleme, determinate de legatura dintre fumat si cancerul la plamâni, fapt care era demonstrat stiintific pentru prima oara în literatura de specialitate. Vorbim de perioada în care reclamele la tigari contineau desene color, în nota vremii, cu persoane care pur si simplu plesneau de sanatateca urmare a consumului de tutun, în reclame aparând chiar si medici care recomandau fumatul unor anumite marci de tigari în vederea protejarii danturii. Bineînteles ca demonstrarea legaturii dintre fumat si cancerul la plamâni ar fi însemnat o catastrofa pentru industria tutunului, motiv pentru care s-a apelat la un specialist în publicitate. Acesta a spus: Luptati-va cu stiinta. Fabricati îndoiala. Creati câte motive puteti pentru a acredita ideea ca oamenii de stiinta s-ar putea sa fie partinitori… Apoi publicati versiunea voasta. Angajati-va propriii experti. Promovati propriile descoperiri „stiintifice”. Cumparati reclame în presa care sa puna sub semnul întrebarii descoperirile initiale ale oamenilor de stiinta. Insistati ca presupusa legatura dintre fumat si cancerul la plamâni trebuie dovedita. Aceasta campanie de dezinformare are efecte pâna în prezent, unul din argumentele negationistilor fiind acela ca sunt persoane care nu au fumat niciodata, dar care s-au îmbolnavit de cancer la plamâni! Succesul campaniei a determinat ca aceasta sa devina un sablon pentru toate negarile ulterioare ale stiintei, fiind denumita strategia tutunului. Prin comparatie, adeptii teoriei Pamântului plat sunt inofensivi si chiar simpatici!   Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi