De ce mucenicii au forma cifrei 8? Cercetător ieşean al Academiei Române - Semnificaţii mai puţin ştiute ale sărbătorii celor 40 de Mucenici

Toata lumea a auzit de cei 40 de Mucenici din Sebastia, dar ce semnifica mai exact sarbatoarea cu prilejul careia gospodinele coc colacei sub forma de opt? Ziua de 9 martie marcheaza sacrificiul pentru credinta crestina facut de soldatii romani din Legiunea a XII-a, Fulminata, în anul 320. Cunoscuti sub numele de 40 mucenici, ei au fost ucisi la marginea orasului Sevastia (actualmente Sivas, din Turcia), pentru ca nu au vrut sa renunte la convingerile lor religioase. Asadar, una din explicatiile pentru copturile rituale care se dau de pomana în aceasta zi este comemorarea sfintilor a caror credinta a fost mai mare decât teama de moarte.  “Numiti si «zimtisori» (de exemplu în Giurgioana - Bacau sau Pustiana - Vaslui), un fonetism format de la «sfintisori», colacii în forma de opt trimit, de fapt, la o reprezentare umana. O alta explicatie pentru numarul ritual de 40 (care se regaseste în multe alte segmente ale culturii traditionale) apare într-o relatare din Arhiva de Folclor a Moldovei si Bucovinei, culeasa în localitatea botosaneana Concesti: «fimeile fac sfintisori în formî di opt, mieruiti si dati prin nuca, si-i dau de pomana. Câti unu pentru fiecari din cele patruzaci di zâli câti au ramas pânî la Sfântu Gheorghe».  Aceasta sarbatoare este legata de ziua de Mucenici, pentru ca se spune asa: «Sfântu’ Gheorghe, mare sfânt, /Scoate iarba pe pamânt» (Botosana - Suceava). Ca iarba si cerealele sa creasca e nevoie însa de caldura, ceea ce se întâmpla cu ajutorul mucenicilor: «zâci lumea cî 20 di sfinti trag în pamânt frigul si 20 di sfinti scot afarî caldura» (Fratautii Vechi - Suceava)”, a precizat dr. Adina Hulubas, cercetator în cadrul Academiei Române, Filiala Iasi. Mai mult, în numeroase sate, dupa cum a explicat cercetatorul, pamântul este batut cu toiege sau maiuri pentru a elibera mai repede caldura, gest pe care l-ar face si sfintii însisi. Se fac acum si prognosticuri meteorologice, crezându-se ca vremea va ramâne 40 de zile asa cum este pe 9 martie. “În acelasi registru dat de ritmul cosmic se înfaptuiesc si gesturi cu rol augural. Focurile aprinse în ziua de Mucenici se fac din elementele vegetale din gradina, livada sau curte, pentru a afuma copacii si a purifica spatiul gospodariei. Soarele începe sa creasca în intensitate, iar focul ritual ar avea puterea de a-l ajuta sa încalzeasca din nou planeta, pentru a permite supravietuirea oamenilor. La Pasti vom vedea aceeasi practica, dar si la solstitiul de vara sau în ajun de Sfântul Dumitru, adica de fiecare data când astrul diurn pare sa-si schimbe regimul termic”, a adaugat aceasta.  Sarbatoare Mucenicilor se suprapune peste Mosii de iarna Anul acesta, sarbatoarea Mucenicilor se suprapune peste Mosii de iarna, un moment calendaristic în care cultul stramosilor este pregnant.  “Sunt pomeniti cei din familie care au trecut Dincolo, iar pentru spiritele tutelare al caror nume nu ni-l mai amintim (strabunici etc.) în Muntenia se face o coptura aparte: numita «Uitata», ea este un colac cu forma umana, cu fata clara, dar fara ochi. Asa cum precizeaza cercetatoarea Silvia Ciubotaru, papusa este jucata de copii în jurul focului din curte si apoi împartita celor prezenti. Ne aflam deci în plin rit de trecere, începe un nou an vegetational si este crucial sa îl influentam în bine prin cinstirea stramosilor, arderea elementelor afectate de timp si provocarea primaverii cu formula rituala «Intra ger si iesi caldura!», rostita când lovim pamântul. Rânduiala lumii, mereu neîntrerupta, le dadea sens si liniste interioara oamenilor”, a conchis cercetatorul.