Comoară cu monede vechi de argint, descoperită în Vrancea. Va ajunge la Iaşi

Peste 150 de drahme si tetradrahme grecesti din argint, vechi de circa 2.000 de ani, descoperite la Poiana Cristei de doi cautatori de comori, cu ajutorul unor detectoare de metale, au ajuns la Muzeul Vrancei si urmeaza a fi trimise la un laborator din Iasi pentru a fi datate si evaluate, au informat, miercuri, reprezentantii institutiei de cultura. "Aceasta descoperire de la Poiana Cristei este una interesanta, fiind gasite la un loc 152 de monede de monede. Ieri (marti - n.red) arheologii nostri au mers pe teren sa stabileasca exact zona, perimetrul în care acestea au fost descoperite, sa vedem cum au stat în pamânt, daca putem vorbi de un cimitir, un mormânt sau au fost pur si simplu îngropate din fuga. Monedele au fost gasite la o adâncime de circa 50 de centimetri. Nu stim daca au fost îngropate mai adânc în sol si ulterior au fost aduse la suprafata de aluviuni sau alunecari de teren, dar, dupa toate indiciile luate de arheologi, se pare ca ele au fost îngropate pe fuga. Vorbim de copii dupa monede grecesti, nu neaparat de mare calitate, dar sunt interesante. Sunt drahme si tetradrahme grecest din argint facute de daci la nord de Dunare, cu o vechime estimativa de circa 2.000 de ani", a declarat, miercuri, managerul Muzeului Vrancei, Valentin Musca. Potrivit acestuia, în total au fost gasite 157 de monede, dintre care cinci fiind descoperite de arheologii care au cercetat zona ulterior descoperirii. "Monedele au fost gasite direct în sol. A existat probabil o materie naturala care s-a dezintegrat, pentru ca nu cred ca au fost depuse direct în sol, dar dupa 2.000 de ani, elementul în care acestea au fost puse pentru a fi protejate s-ar fi putut deteriora, putrezi. Interesant este ca au fost gasite împreuna toate aceste monede, de unde ideea ca ele au apartinut unei comunitati sau unei capetenii, care probabil s-a retras, a fugit, pentru ca ele au fost îngropate la repezeala", a mentionat managerul Valentin Musca. Desi nu este prima descoperire de acest tip de pe teritoriul Vrancei, aceasta vine sa confirme faptul ca locuitorii de acum mai bine de 2.000 de ani din aceasta zona a Carpatilor de Curbura aveau capacitatea de a prelucra metalul, dar si existenta unui comert activ în spatiul de la nord de Dunare. "Nu este prima descoperire de acest gen, ceea ce ne arata ca acest spatiu al Carpatilor de Curbura era o zona de trecere, atât a migratorilor, cât si a celor care faceau comert cu popoarele de la nord de Dunare. Pentru ca, din punct de vedere economic, exista un schimb între nordul si sudul Dunarii. Dunarea nu era o frontiera, ci un punct de trecere dintr-o parte în alta. Marimea tezaurului, peste 150 de monede, chiar daca acestea nu sunt autentice, ci copii ale unora grecesti facute aici, pe teritoriul Daciei, arata ca locuitorii de aici îsi permiteau, aveau si materialul necesar, dar si capacitatea tehnica de a le stanta", a mai evidentiat Valentin Musca. Cei doi barbati, cu vârste de 37 si 48 de ani, din Poiana Cristei, au descoperit saptamâna trecuta, cu ajutorul unor detectoare de metale, cele 152 de monede din argint îngropate în pamânt în zona unei paduri din satul Podul Lacului. Ulterior, acestia au anuntat autoritatile si au predat monedele la primarie. În urma expertizarii monedelor, cei doi pasionati de comori ar putea primi pâna la 30- din valoarea estimata a acestora. AGERPRES