Candidatura premierului olandez Mark Rutte la şefia NATO: Ce credibilitate morală are tipul ăsta?

La doua decenii dupa ce au aderat la Uniunea Europeana si la NATO, tarile din Europa de Est se tem ca vor fi din nou lasate în urma în momentul în care posturile de conducere ale celor doua organizatii vor fi redistribuite în cursul acestui an. Iar cei mai noi membri ai UE se arata revoltati de posibila numire a premierului olandez Mark Rutte la sefia NATO, scrie POLITICO, mentionând ca Guvernul României a notificat NATO cu privire la o potentiala candidatura a presedintelui Klaus Iohannis, iar un alt nume vehiculat ar fi cel al premierului estonian Kaja Kallas. Numirea probabila a prim-ministrului olandez Mark Rutte ca nou sef al NATO în aceasta vara a primit, din câte se pare, aprobarea Washingtonului, Londrei, Parisului si Berlinului. Cu toate acestea, în rândul multor membri mai noi ai aliantei, în special al celor care se învecineaza cu Rusia, Belarus si Ucraina, propunerea a fost întâmpinata cu mult mai putin entuziasm. "Ce credibilitate morala are tipul asta?", a declarat fostul presedinte estonian Toomas Hendrik Ilves, aratând ca Tarile de Jos nu si-au respectat angajamentul NATO de a cheltui 2- din PIB pentru aparare în timpul celor 13 ani în care Rutte a fost prim-ministru. Printre ceilalti pretendenti la aceasta functie se numara presedintele român Klaus Iohannis, al carui guvern a notificat NATO în februarie cu privire la potentiala sa candidatura, si premierul estonian Kaja Kallas, care nu si-a depus candidatura, dar si-a exprimat interesul anul trecut, mentioneaza POLITICO. "Daca ne gândim la un echilibru geografic, va fi al patrulea secretar general (al NATO) din Olanda", a declarat Kallas pentru podcastul Power Play al POLITICO de saptamâna trecuta. "Si apoi se pune problema (daca) exista tari de rangul întâi si tari de rangul doi în NATO. Suntem egali sau nu suntem egali? Deci aceste întrebari ramân în continuare", a adaugat ea. Tarile est-europene au ocupat putine dintre posturile de conducere ale UE si NATO de când majoritatea lor au aderat la cele doua institutii în 2004, la aproximativ 15 ani dupa caderea Cortinei de Fier. Polonia este singura tara din regiune care a primit unul dintre posturile de conducere ale blocului. Fostul (si acum actualul) prim-ministru Donald Tusk a îndeplinit un mandat de presedinte al Consiliului European, iar Jerzy Buzek, un alt fost prim-ministru polonez, a condus Parlamentul European timp de trei ani, adica o jumatate de mandat. În prezent, cel mai înalt responsabil est-european din UE este Valdis Dombrovskis, un leton care a fost pus în fruntea puternicului portofoliu al comertului, dupa ce predecesorul sau, Phil Hogan, un politician irlandez, a demisionat în urma unui scandal. De asemenea, românul Mircea Geoana este secretar general adjunct al NATO. "De la extindere (din 2004, respectiv 2007 - n.r.), în Europa Centrala si de Est traiesc 110 milioane de oameni", a declarat Ilves. "Exista cinci posturi mari în UE si NATO, care se rotesc la fiecare cinci ani, deci sunt 25 de posturi în total. În acest timp, 20- din UE a primit 7- dintre acestea" - a calculat fostul presedinte estonian. Pe lânga numirea în NATO, care se asteapta sa aiba loc pâna la summitul liderilor de la Washington din aceasta vara, si posturile de conducere din UE vor fi redistribuite în acest an, în urma alegerilor pentru Parlamentul European din iunie. "SIMTIM CA NU AM FOST CONSULTATI SUFICIENT" Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru german al apararii, este de asteptat sa primeasca un nou mandat. Dar cursa pentru celelalte posturi - presedintele Consiliului European, presedintele Parlamentului European si diplomatul cu cel mai înalt rang din UE, Înaltul Reprezentant însarcinat cu politica externa - ramâne deschisa. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a fost vehiculat ca posibil comisar pentru aparare, o noua pozitie pe care von der Leyen a declarat ca ar urma sa o creeze în timpul celui de-al doilea say mandat. Kallas si ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis sunt, de asemenea, considerati drept perspective baltice pentru posturile din UE. În Estonia, Lituania si Letonia, înaltii oficiali considera ca marile puteri din Europa de Vest au înca o prejudecata nedreapta fata de ele, în special având în vedere pozitiile lor dure fata de Rusia dupa invazia la scara larga din Ucraina. Viziunea din regiune despre Rusia - perceputa ca fiind o amenintare existentiala - este adesea interpretata de omologii lor occidentali ca fiind o atitudine prea radicala. "Noi (oamenii din Letonia) simtim ca nu am fost consultati suficient", a declarat fostul ministru leton al apararii, Artis Pabriks, referindu-se la procesul de selectie pentru postul de conducere al NATO. "Ei (tarile occidentale) au avut motivele lor sa creada ca tarile baltice nu ar trebui sa propuna în acest moment un candidat", a adaugat fostul oficial. KAJA KALLAS, ÎN LOCUL LUI BORRELL? Frans Timmermans, fost înalt oficial olandez la Comisia Europeana, a întruchipat rezistenta vest-europenilor fata de un sef baltic al NATO, spunând anul trecut ca "ea (Kaja Kallas) este, totodata, prim-ministru al unei tari care se afla la granita cu Rusia". Urmatoarea speranta a lui Kallas pentru un post de conducere este sa-i succeada spaniolului Josep Borrell în functia de înalt reprezentant pentru afaceri externe. Într-adevar, aceasta posibilitate a fost discutata de luni de zile, oficiali europeni de rang înalt asteptându-se ca presedintele francez Emmanuel Macron sa o sustina pentru un post de conducere. Cu toate acestea, nu toata lumea este convinsa ca ea are o sansa. Un oficial UE a declarat sub acoperirea anonimatului ca ideea ca premierul Kaja Kallas sa serveasca drept diplomat de top al UE "ramâne sensibila" în unele capitale europene. "Nu vad ca Franta si Germania sa fie de acord cu asta, din aceleasi motive pentru care ea (Kallas) nu a fost o optiune pentru postul de la NATO", a spus oficialul. "Chiar punem în aceasta pozitie pe cineva caruia îi place sa manânce rusi la micul dejun?", a adaugat sursa POLITICO.